Parlamentul a adoptat în prima lectura politica bugetar-fiscala pentru anul 2012. Care sînt schimbarile principale ce vor interveni în fiscalitate?
Veaceslav Negruta: Sînt cîteva elemente principale ale politicii fiscale pentru 2012. Primul element important, ce poate fi considerat ca si o revolutie în gîndirea si respectarea legislatiei fiscale, ce va afecta viitorii ani, este introducerea metodelor indirecte de evaluare a veniturilor si proprietatilor.
Sigur ca nu va fi un efect imediat. În anii 2012-2014 nu ne asteptam la mari încasari la buget de la introducerea acestei metode. Efectul este de perspectiva si de viitor. Dar introducerea metodelor indirecte face, pe de o parte, ca toti cetatenii si toti agentii economici sa-si declare integral veniturile si proprietatile si, pe de alta parte, este vorba de echitate în suportarea acestei poveri fiscale de catre toti. Sa nu se întîmple asa cum se întîmpla astazi, cînd marea majoritate, peste 90 la suta din cei care platesc impozite, sînt bugetarii si salariati, iar cei care se plimba cu masini scumpe si au imobile bogate, nu declara nici un venit. Asa-numitii businessmeni sau alte categorii, care dispun de mijloace banesti, de mijloace fixe, nu apar ca salariati, pentru ca ei nu sînt salariati si respectiv nu platesc impozit pe venit. În întreaga lume este folosita metoda indirecta, cînd serviciile fiscale folosesc instrumentarul necesar pe intern de contrapunere a declaratiei pe venit prezentata de catre persoana fizica sau de catre agentul economic cu alte informatii care vin din registrele disponibile, inclusiv de la cadastru, cînd e vorba de tranzactii cu imobile, de la registru, cînd e vorba de înregistrarea unitatilor de transport. Vor aparea situatii cînd unii cetateni vor trebui sa demonstreze din ce surse au realizat unele achizitii, constructii, automobile sau altceva.
Bancul ramîne valabil, americanul are 100 000 de dolari venit anual, plateste 40 000 dolari impozit si restul face ce vrea cu dînsii, moldoveanul are venit de 10 000 lei pe an, cheltuieste 50 000 de euro si nimeni nu-l întreaba de unde ia banii.
Eu sînt sigur ca de principiu avem sustinerea si întelegerea legiuitorului, pe de ala parte, vom veni cu detaliile necesare ca mecanismul sa fie clar tuturor.
Din ce an se va aplica aceasta metoda? Unii deputati reproseaza ca nu s-a facut o campanie de lamurire în rîndul contribuabililor.
Veaceslav Negruta: Declararea veniturilor se face anual. La 31 martie este ultima zi cînd se depune declaratia pe venit. Doar din acel moment apare notiunea de obligatiune fiscala. Astfel abia pe rezultatul veniturilor din 2012, în anul 2013 va fi aplicata procedura de evaluare indirecta a veniturilor persoanelor care vor avea un venit de peste 300 mii de lei anual sau vor procura imobil în valoare de 1 milion de lei.
Sa întelegem ca serviciul fiscal va avea la dispozitie mult timp pentru a veni cu explicatiile de rigoare si informarea populatiei?
Veaceslav Negruta: Va fi, de fapt, o perioada de lucru intensa care va fi facut atît de serviciul fiscal, dar si de întreaga societate pentru a aduce la cunostinta fiecarui cetatean, fiecarui agent economic, dar si fiecarui angajat din serviciul fiscal cum trebuie sa fie aplicata metoda respectiva. Asta presupune instruire, asta presupune scolarizare, asta presupune mediatizare.
O alta schimbare disputata pe larg este revenirea la impozitul pe venitul corporativ de 12%. Care au fost ratiunile revenirii la impozitarea veniturilor agentilor economici?
Veaceslav Negruta: Este un alt element important al politicii fiscale, revenirea la impozitul corporativ de 12 la suta, dupa cîtiva ani de absurditate în tot ceea ce se cheama impozitarea veniturilor. A fost o greseala care a produs o gaura în buget de peste 4,5 miliarde de lei. Efectele asa-numitei reforme de liberalizare economica, adoptata în 2007, au fost triste, banii respectivi puteau sa fie folositi ca si amortizator si un colac de salvare în conditiile în care economia a intrat în criza financiara începînd cu 2009. Fiind lipsit de aceste mijloace bugetul a avut prea multe constrîngeri si a fost nevoie de interventii si finantari exceptionale de peste hotare. Impozitul pe venit este o importanta sursa pentru autoritatile publice locale. Si aici putem vorbi de redarea unei doze, macar partial, de autonomie financiara la nivel local, cînd autoritatile publice locale pot sa decida ce sa faca cu veniturile lor si sa se reduca din dependenta care a fost instalata în 2007 fata de bugetul central sau de autoritatile de la centru.
Politica fiscala mai prevede si majorarea unor accize. De ce au fost dictate aceste majorari?
Veaceslav Negruta: Reiesind din faptul ca avem nevoie de aproape 3 miliarde de lei cheltuieli aditionale în 2012 fata de 2011 si luînd în considerare ca nu mai putem reduce din cheltuieli pentru ca riscam sa avem disfunctii în autoritatile publice centrale, locale, în gradinite, scoli, în functionalitatea institutiilor bugetare, unica solutie este majorarea veniturilor prin politica fiscala. Majorarea accizelor vizeaza doar anumite bunuri, care nu au caracter vital, cum ar fi tigarile, bauturile alcoolice tari sau mijloacele de transport.
MOLDPRES: Apropo, cum arata Moldova vazuta în context regional dupa marimea accizelor?
Veaceslav Negruta: La unele produse sînt mult mai mici. Majorarea accizelor la tigari urmeaza sa fie adusa la standardele impuse de Uniunea Europeana catre anul 2025. Va fi o majorarea treptata a accizului la tigari. Pe de alta parte, luam în calcul ce se întîmpla în Ucraina. Respectiv noi nu avem prea mult spatiu de a majora si mai mult accizul la tigari pentru ca riscam sa devenim o zona interesanta pentru contrabanda de tigari din Ucraina catre Republica Moldova. Ceea ce este cert, accizele la tigari vor creste si în continuare. Ele sînt net inferioare fata de România sau ale tari din Uniunea Europeana.
Ce alte schimbari vor interveni în politica fiscala?
Veaceslav Negruta: Va fi exclus, de exemplu, accizul la vinuri din struguri. Vinul nu va mai fi supus accizului din simplu motiv ca avem o ramura care este o prioritate pentru Republica Moldova. Pe de alta parte, vrem sa cultivam si sa stimulam cultura consumului de vinuri, adica a produselor alcoolice inofensive, chiar în unele cazuri benefice sanatati. Sînt si alte elemente importante, cum ar fi mentinerii cotei TVA de 8% la zahar. Varianta initiala era 20%.
2012 este anul cînd vom da dovada de multa vointa în ceea ce se cheama reforma administratiei fiscale. Conform planului strategic de reformare, care este valabil pîna în 2015, anul de start al reformei este 2012, cînd vom face lucruri la limita schimbului revolutionar în tot ceea ce vizeaza inspectorul fiscal, statutul acestuia, care nu trebuie sa fie unul de controlor care baga frica si teama în contribuabil, dar sa fie un consultant si un om care sa vina în ajutorul contribuabilului. Vom aplica metodele indirecte, dar si unele instrumente ce tin de majorarea gradului de conformare la legislatia fiscala, vom lucra cu anumite segmente de risc sporit de evaziune fiscala din anumite domenii ale economiei nationale. Asta ar trebui sa ne aduca respectiv la un grad de conformare mai mare, pe de alta parte, la venituri la buget din mai buna administrare.
În al treilea rînd, mizam foarte mult pe un nou sistem informational care va trebui sa fie elaborat în urmatorii doi ani care va asigura o noua abordare în managementul fiscal, în ceea ce se refera la controale. Se va lucra mult din oficiu. Cînd se va merge la control se va sti exact ca acolo este încalcare si nu cum se întîmpla acum, cînd unii angajati ai serviciilor fiscale sînt pe rol de colindatori.
Credeti ca în varianta finala a politicii bugetar-fiscale vor interveni schimbari în urma examinarii documentului în lectura a doua?
Veaceslav Negruta: Nu exclud ca unele schimbari ar putea fi, dar ele nu vor purta un caracter conceptual. Unele modificari pot fi, legiuitorii au tot dreptul sa vina cu propuneri si în functie de anumite argumente si contraargumente pot sa modifice. Orice modificare trebuie sa ia în calcul ca implica anumite costuri sau venituri ratate si trebuie sa fie oferite masuri compensatorii.
MOLDPRES: Adoptarea politicii fiscale deschide calea spre examinarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2012?
Veaceslav Negruta: Este adevarat, nu numai a bugetului de stat, dar si a bugetului asigurarilor sociale de stat si a asigurarilor medicale. Ele au la baza aceasta constructie a politicii bugetar-fiscale pentru 2012. Odata adoptata în a doua lectura politica bugetar-fiscala, putem merge la discutia bugetului pe 2012.
Ati declarat ca în anul 2012, la fel ca în anii precedenti si în urmatorii 3-5 ani, vom avea buget social. Cînd spunem buget social ce cheltuieli si pentru ce domenii se are în vedere?
Veaceslav Negruta: Cînd afirm ca avem un buget social, am în vedere ca 78,8 la suta din totalul cheltuielilor bugetului public national poarta un caracter social. Este vorba de educatie, medicina, cultura, salarii în domeniul respectiv, alte activitati care poarta un caracter social. Dar, repet: Republica Moldova este sortita sa aiba un asemenea buget înca cel putin în urmatorii trei-cinci ani pentru ca asta a fost structura mostenita, cînd, din pacate, din bugetul statului banii se directionau catre aceste domenii.
Dar domeniul economic, cum ar fi, de exemplu, infrastructura, este la fel în crestere. În pofida faptului ca avem un buget social, cheltuielile de ordin economic, pentru proiecte în eficienta energetica, dezvoltare regionala, vor creste. Astfel de proiecte vin sa creeze, pe de o parte, locuri de munca în regiunile rurale, unde sînt directionate aceste proiecte si, pe de alta parte, vin sa creeze acea infrastructura care ulterior va servi ca temelie pentru dezvoltarea afacerilor si dezvoltarea economica per total în Moldova.
Cheltuielile de la bugetul asigurarilor în medicina vor creste cu peste 10 la suta, pe bugetul asigurarilor sociale de stat la fel sînt în crestere cu 10 la suta, iar în cazul bugetului de stat cheltuielile sînt în crestere cu circa 9 la suta.
Judecînd dupa proiectul bugetului pe anul 2012, se pare ca dependenta Moldovei de finantarile din exterior este în scadere. Asa este?
Veaceslav Negruta: Proiectul bugetului pentru 2012 clar indica faptul ca vom fi mai putin dependenti de finantarile exceptionale de care a beneficiat Republica Moldova pentru sustinerea bugetara în 2010 sau 2011. Pe de alta parte, vom avea proiecte care vor veni sub forma de grant si proiecte investitionale în Republica Moldova. Miza mare este pe resursele interne, pentru ca contextul regional, contextul mondial este de asa natura ca tot mai putini parteneri si donatori de-ai nostri vor putea sa se angajeze în anumite proiecte în crestere de finantare în Republica Moldova si va trebui sa mizam pe resursele noastre. Si din aceste considerente, daca ne uitam, deficitul bugetar este în descrestere de la 1,9 la suta din PIB, care va fi în anul 2011 la 0,9% în 2012, dintre care doar o suma mica va fi finantata din exterior si restul din emiterea de titluri de valoare de stat pe piata interna. Si asta din considerentele ca resursele financiare devin tot mai deficitare, tarile din Europa se confrunta cu deficite de buget fara precedent, 6,7, 10 la suta din Produsul Intern Brut, fiind împovarate si de gradul înalt de îndatorare, care uneori ajunge peste 100 de procente. Republica Moldova are un gard de îndatorire de stat de 24 la suta, iar în 2012 vom avea o reducere a datoriei.
Ceea ce am facut din 2009 încoace, am încercat sa atragem finantari care nu implica datoria. 52 la suta din pachetul de finantari atras sînt granturi care nu se reflecta în datorie si nu apare obligatiunea de rambursabilitate. Si aceasta a fost corect pentru a ne asigura acest grad de îndatorare confortabil, suportabil de catre buget, care da posibilitate sa dezvoltam proiecte, pe de o parte, iar, pe de alta parte, sa nu ramînem si datori fata de parteneri.
Se pare ca nu ar trebui sa fie probleme cu adoptarea bugetului. Ce se întîmpla însa daca dorinta de a fi adoptat bugetul nu devine realitate?
Veaceslav Negruta: Noi luam în calcul orice varianta. Dar eu ramîn sa fiu optimist si sa cred ca pîna la 31 decembrie Republica Moldova va avea bugete adoptate în lectura finala. Toate cele trei bugete fiind adoptate, da o doza de certitudine atît pentru cetateni, cît si asigura, pe de o parte, functionalitatea tuturor institutiilor bugetare, iar, pe de alta parte, ne asigura confortul ca toate veniturile programate în buget vor fi colectate la timp si integral ca sa putem face fata partii de cheltuieli. Dar este si un semnal pentru întreaga societate ca stabilitatea si previzibilitatea este asigurata pentru anul viitor. Sigur, poate sa fie si cazul ca nu vom avea buget adoptat, ceea ce nu este de dorit, din start o spun. Însa si în aceste situatii am demonstrat pe parcursul anului 2011 ca am administrat banul public cu maxima prudenta, cu maxima responsabilitate, iar neavînd buget adoptat toate platile fata de cetateni, fata de institutiile bugetare, fata de agentii economici care furnizeaza bunuri si servicii în favoares institutiilor publice au fost onorate suta la suta. Noi sîntem gata sa lucram în asemenea conditii, dar nu ne dorim asta. Vrem sa avem buget adoptat. Ramîn optimist.
Interviu acordat în exclusivitate Agentiei Informationale de Stat MOLDPRES de catre Veaceslav Nerguta, ministru al Finantelor
