La 14 ianuarie 2011, Parlamentul Republicii Moldova a acordat vot de încredere Guvernului şi Programului său de activitate – „Integrarea europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014”. În această perioadă, în pofida provocărilor şi a instabilităţii politice interne, Guvernul Republicii Moldova a reuşit îndeplinirea majorităţii obiectivelor propuse pentru această etapă, iar evoluţiile înregistrate au variat de la menţinerea cursului stabilit în perioada precedentă pînă la marcarea unor adevărate recorduri de dezvoltare, nu doar naţionale, dar şi la nivel regional.
În continuare mă voi referi în la principalele realizări ale Guvernului în anul 2011, dar și la cele mai importante provocări şi dificultăţi care urmează a fi depăşite în 2012.
Economie
În 2011 Republica Moldova a reușit să înregistreze o creştere economică semnificativă. Moldova a devenit una din cele 3 ţări (Georgia, Turcia) cu cea mai mare creştere economică din întreaga Europă, PIB înregistrînd o creştere de 7,5% în semestrul I, 2011. În primele 9 luni ale anului 2011 creşterea a fost 6,7%. Este important că avansarea s-a produs nu din contul creșterii consumului, ci, în special, ca urmare a creșterii investițiilor (cu aproape 12% mai mult decît în anul precedent) și a exporturilor cu 61,9% pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2011. Uniunea Europeană a rămas partenerul de bază al Moldovei la capitolul exporturi cu o cotă de 53,1%. De menţionat că ritmul de creştere a exporturilor a fost net superior ritmului de creştere a importurilor.
Pe fundalul crizei economice globale, Republica Moldova a efectuat un adevărat salt în domeniul reglementărilor mediului de afaceri. Am reușit o avansare-record de 18 poziții în clasamentul Doing Business, calificîndu-ne printre 10 cele mai reformatoare state din lume.
Fluxul investiţiilor străine directe în economia naţională a crescut cu 9,2% pe parcursul anului 2011 în raport cu anul 2010, însumînd 261 mil. USD în valoare netă. Ca rezultat au fost create 1000 de locuri de munca noi.
Datorită măsurilor combinate de creștere economică și de orientare mai bună a plăților sociale, nivelul sărăciei în Republica Moldova a înregistrat o scădere în ultimii doi ani. Astfel rata sărăciei absolute a constituit 21,9% şi s-a diminuat în comparaţie cu anul 2009 cu 4,4 puncte procentuale.
Obiectivele Guvernului pentru 2012 vor rămîne în continuare sporirea volumului investițiilor, creșterea producției industriale și majorarea exporturilor. În acest context o sarcină majoră a anului 2012 este avansarea în negocierile cu UE privind aderarea la Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.
În scopul creșterii competitivităţii sectorului privat, dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii și avansării tehnologice a acestora, Guvernul a promovat extinderea rețelei de parcuri industriale. Programul de atragere a remitențelor în economie PARE 1+1 la fel a avansat, atingînd o sumă totală a investițiilor de 34,45 milioane lei. În același timp, Programul de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat de Guvernul Japoniei, a contribuit cu utilaj în valoare de 204,7 mil. lei.
Domeniile în care Ministerul Economiei va trebui să-și intensifice activitatea sînt controlul creșterii prețurilor, dar și eficientizarea administrării proprietății de stat.
În condiţiile crizei economice mondiale, Guvernul a ales şi a reuşit sa asigure (printre puţinele ţări din Europa!) o stabilitate macro-economică maximă, un deficit bugetar relativ mic şi o politica bugetară prudentă. În anul 2011, graţie disciplinei financiare şi a eforturilor depuse în vederea asigurării veniturilor bugetare în continuă creştere, s-a reuşit diminuarea deficitului bugetului public naţional pînă la 1,9% din PIB cu menţinerea obiectivului de reducere în următorii trei ani pînă la 0,7% din PIB. Practic, Moldova tinde să înregistreze unul din cele mai mici deficite bugetare din Europa.
Conform politicii bugetar-fiscale, în 2012 se revine la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, care va fi printre cele mai mici în Europa, pentru echilibrarea surselor de venituri bugetare şi fortificarea bazei fiscale a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. De asemenea, această măsură va conduce la o impozitare mai echitabilă, totodată redistribuind sarcina fiscală de pe consum pe venitul agenţilor economici, de pe impozite indirecte pe cele directe.
În același timp s-a asigurat simplificarea procesului de administrare și reducerea termenului real de restituire a TVA, stimularea conformării benevole a contribuabililor la declararea şi achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi, fiind pus accentul pe efectuarea controalelor fiscale bazate pe risc, dar şi prin implementarea unor sisteme informaţionale automatizate.
Guvernul continuă să promoveze o politică prudentă în domeniul datoriei de stat, aceasta fiind redusă de la 26,3% în 2010 la 23,2% din PIB în 2011.
Agricultura rămîne a fi un sector definitoriu al economiei Moldovei, dat fiind faptul ca 27,5% din populaţia ocupată este antrenată în agricultură. Conform estimărilor preliminare, volumul global al producției agricole în prețuri comparabile a crescut în 2011 cu 4,8% față de anul precedent, iar exporturile produselor agroalimentare au crescut cu aproximativ 33,3%. Totodată, politicile agroindustriale au permis o creştere cu 14,5 la sută a productivităţii în agricultură la hectar în anul 2011 faţă de rezultatele obţinute în anul 2009.
În scopul promovării creşterii economice şi reducerii sărăciei în mediul rural Guvernul a orientat, în anul 2011, pentru subvenționarea agriculturii o sumă de 400 milioane lei care au ajuns la 1077 beneficiari. Cea mai mare parte a acesteia (36,4 la sută) este orientată la procurarea tehnicii şi utilajului agricol, precum şi a echipamentului de irigare.
În 2011, cu suportul Băncii Europene de Investiţii a fost lansat Programul de restructurare a sectorului vitivinicol, în sumă de 75 mil. euro, care permite viticultorilor şi vinificatorilor să acceseze credite la dobînzi reduse. Alte proiecte prevăd producerea şi comercializarea produselor de valoare înaltă, instalarea cazanelor termice pentru arderea biomasei în instituțiile sociale și gospodăriile agricole.
Direcțiile principale ale activității în domeniu pentru anul 2012 vor fi orientate spre creșterea eficienței în asigurarea siguranței alimentelor, dezvoltarea sectorului vitivinicol, dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor conservative în agricultură; reorganizarea sistemului de educaţie şi cercetare în agricultură și reorganizarea sistemului de subvenţii în agricultură în scopul modernizării şi concentrării producţiei.
Una din cele mai mari realizări ale Guvernului în domeniul infrastructurii și transportului, la care a contribuit în mod special Cancelaria de Stat, este parafarea în timp record pentru UE a acordului de aderare la Spaţiul European Aviatic Comun. Aceste acțiuni ferme și rapide ale Guvernului au determinat deja ieftinirile de bilete pentru sezonul primăvară/vară 2012 pe destinația Italia cu 40% (pînă la 150 euro tur-retur), şi aceste efecte pozitive vor continua şi în ceea ce ţine de alte destinaţii, dat fiind interesul companiilor low cost precum Wizz Air si Blue Air de a intra pe piața noastră, precum și datorită lansării unor inițiative de reabilitare a aeroporturilor de la Bălți și Mărculești.
Volumul Fondului Rutier a crescut în 2011 pînă la 788 milioane lei, ceea ce a permis reparaţii curente pe toată reţeaua naţională de drumuri publice pe o lungime de 9.342 km și reabilitarea a 475 kilometri drumuri. Au fost de asemenea reparate 73 drumuri de conectare a școlilor, implementîndu-se la 100% prevederea din planul reformei structurale în educație.
Pe lîngă aceste succese, totuși, mai persistă probleme ce țin de netransparența licitațiilor pentru toate tipurile de lucrări, numărul exagerat de entități economice de stat antrenate în întreținerea drumurilor, repartizarea neechitabilă a CEMT și rutelor, ritmul lent de armonizare a legislației. Eliminarea acestor probleme trebuie să devină prioritatea autorităţii de ramură în 2012.
Marea provocare a sectorului energetic este negocierea prețului pentru următoarea perioadă a contractului cu Gazprom. Totodată, are loc o integrare tot mai puternică a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană. Au fost majorate deja capacitățile de interconexiune cu rețelele energetice ale țărilor vecine România și Ucraina, urmînd ca acestea să se amplifice în anii următori. A fost creată Agenţia pentru Eficienţă Energetică, aprobat Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică pentru anii 2011-2020 și, totodată, lansate 35 proiecte de producere a energiei din biomasă. În 2012 se preconizează implementarea a 65 proiecte de producere a energiei din biomasă (cumulativ), de care vor beneficia 75 instituţii publice din comunităţile rurale.
În domeniul construcțiilor au fost finalizate 249 de apartamente sociale, dintre care 149 - în or. Chişinău, 30 – în or. Glodeni şi 70 în or. Criuleni.
În decembrie 2012, conform prevederilor Programului Guvernului, a fost înființată Agenția pentru Protecția Consumatorilor, o structură de stat activitatea căreia va fi orientată spre asigurarea calității produselor și serviciilor.
Sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor este unul din cele mai dinamice în economia națională, înregistrînd o creștere permanentă a numărului angajaților, a vînzărilor și a exporturilor.
În perioada de referinţă, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă a ajuns la 3,4 mil., rata de penetrare a acestor servicii atingînd 96,3% - în creștere cu 7 puncte procentuale comparativ cu anul 2010. Republica Moldova a modificat Planul naţional de numerotare (PNN), care va permite liberalizarea modalității de acordare a numerelor de telefonie fixă pentru operatori. Numărul utilizatorilor de Internet în bandă largă a crescut semnificativ - în limitele a 35%. Un alt rezultat important este aprobarea de către Guvern a proiectului Legii cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, care creează cadrul normativ necesar pentru dezvoltarea comerțului on-line în Republica Moldova. A fost aprobat Programul de implementare a portabilităţii numerelor pentru anii 2011-2013 care va stimula concurenţa pe piaţa de comunicaţii electronice.
În perioada următoare, acțiunile Guvernului vor ținti în mod special creşterea competitivităţii companiilor IT, creșterea numărului specialiștilor IT bine instruiți; modernizarea sectorului poştal, asigurarea accesului populaţiei la setul minim de servicii de comunicaţii electronice și introducerea Sistemului naţional unic pentru apelurile de urgenţa 112 care nu s-a reușit a fi realizat în anul trecut.
Politică externă si reintegrarea ţării
În pofida contextului internațional destul de complicat, Guvernul a valorificat, în mare măsură, oportunitățile de colaborare cu partenerii externi, a reconfirmat angajamentul său ferm faţă de valorile şi standardele europene și a reuşit să se manifeste în calitate de partener credibil şi perseverent.
Astfel, dialogul și cooperarea multi-dimensională cu UE a constituit prioritatea absolută de politică externă a Guvernului. S-au obținut o serie de realizări fundamentale. Negocierile pe marginea Acordului de Asociere (AA) au avansat mult fiind închise importante capitole de negociere. Moldova practic a finalizat implementarea primei etape ce ține de cadrul legislativ şi de politici a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Urmează ca, în scurt timp, Comisia Europeană şi Consiliul să decidă asupra trecerii oficiale la cea de-a doua etapă de implementare. În luna decembrie a avut loc inaugurarea oficială a negocierilor în vederea creării Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE (DCFTA).
Relațiile bilaterale au cunoscut și ele o dezvoltare ascendentă. Moldova și-a intensificat colaborarea cu vecinii România și Ucraina, trecând de situația de blocaj cu ultimul. S-a intensificat dialogul strategic bilateral cu SUA, manifestat inclusiv prin vizita oficialilor de rang înalt în RM (Vicepreşedinte Joe Biden, Senatorul J. McCain). Prioritare pentru anul 2012 rămîn a fi evitarea retrogradării RM în clasamentul ţărilor care luptă cu traficul de persoane și continuarea eforturilor de excludere a RM de sub incidenţa Amendamentului Jackson-Vanick.
În relațiile cu Rusia s-a reuşit menţinerea unui dialog politic constant şi constructiv, bazat pe interesul reciproc. Multiplele contacte la nivel de prim-miniştri, dar şi la nivel interministerial au permis consolidarea relaţiei de parteneriat strategic pe care o avem cu această ţară. Vom continua eforturile noastre în vederea dezvoltării în continuare a relaţiilor bilaterale, pornind de la faptul că Rusia continuă să rămînă un important partener extern şi un important jucător pe arena internaţională.
Moldova a progresat în relațiile cu Finlanda, Norvegia şi Suedia. Ultima ne va acorda, în perioada 2011-2014, un suport de 52 milioane euro.
Alte realizări importante sînt eliminarea taxei pentru viză în Israel, perfectarea buletinelor de identitate prin intermediul misiunilor diplomatice şi consulare ale RM în străinătate, dar și semnarea Acordului CSI de creare a zonei de comerţ liber.
Obiectivul strategic de bază al anului 2012 este finalizarea implementării Planului de Acțiuni Moldova-UE privind regimul de vize. Este realizarea pe care Guvernul și-a asumat-o și pe care cetățenii o așteaptă cel mai mult. Implementarea agendei de negocieri cu privirea la crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE (DCFTA) este un alt obiectiv strategic deosebit de important pentru succesul discuțiilor privind Agenda de Asociere.
La capitolul reintegrarea țării realizarea majoră este, indiscutabil, relansarea procesului de negocieri în formatul „5+2”, suspendat în 2006. Orientarea de bază a politicii Republicii Moldova rămîne a fi direcţionată pe retragerea necondiţionată a prezenţei militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova şi înlocuirea operaţiunii curente de menţinere a păcii cu o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional.
De asemenea, a fost instituită Comisia guvernamentală pentru reintegrarea ţării. În perioada de referinţă au continuat eforturile de integrare a agenților economici din stînga Nistrului în sistemul economic național, ce a dus la sporirea performanței economice a acestora prin creșterea exporturilor și importurilor în regiune.
Sarcinile strategice pentru 2012 în această zonă de acțiune vor ține de definitivarea şi aprobarea Concepţiei de reintegrare a Republicii Moldova, avansarea statutului UE şi SUA în procesul de negocieri, eliminarea obstacolelor în calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor, extinderea mecanismelor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană, dar și avansarea măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri, inclusiv prin valorificarea asistenței de 12 milioane euro primite din partea UE.
Edificarea statului de drept
Reformarea justiţiei rămîne a fi deopotrivă provocarea şi prioritatea de bază a Guvernului. Importanţa efectuării unor schimbări profunde s-a simţit deosebit de acut în mijlocul anului cînd Guvernul a trebuit să înfrunte o serie de atacuri de tip raider asupra sistemului bancar al ţării, în timpul cărora justiţia a acţionat, de facto, ca un complice al infracţiunii. Imperfecţiunea afectează cetățeanul simplu, reprezintă la moment principala piedică în dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova, influenţînd negativ și procesul politic din ţară şi aşa anevoios şi plin de blocaje.
În anul ce s-a scurs, s-a reuşit conceptualizarea reformării sectorului justiţiei prin aprobarea practic unanimă a Strategiei de reformă în Parlament. Procesul urmează să fie finalizat în 2016 şi va costa circa 150 milioane de euro. Tot anului 2011 îi poate fi atribuit succesul atragerii a circa 50% resurse financiare necesare pentru realizarea reformei. O altă realizare crucială este lichidarea instanţelor specializate care în repetate rînduri au periclitat mai ales economia ţării şi investiţiile străine.
Totodată, au fost lansate importante transformări în domeniul eficientizării examinării dosarelor în judecată, transparenţei proceselor de judecată, după cum şi reformării instituţiilor expertizei judiciare, constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, organelor procuraturii, notariatului, para-juriştilor şi administratorilor autorizaţi. În anul 2012 acţiunile prioritare ale reformei în justiţie vor fi axate pe implementarea consecventă a Strategiei şi vor include o luptă totală împotriva corupţiei în justiţie, dar şi o atenţie deosebită pentru protecţia afacerilor împotriva abuzurilor, inclusiv şi a instanţelor de judecată.
Activitatea Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor omului s-a soldat cu o apreciere pozitivă obţinută la Geneva din partea ţărilor membre ale Comitetului pentru Drepturile Omului cu ocazia prezentării primului raport de evaluare universală a Republicii Moldova în octombrie 2011. Una din cele mai importante realizări ale anului 2011 este lansarea procesului de construcţie a caselor de arest şi contractarea unei părţi considerabile din resursele financiare necesare pentru finalizarea acestora.
De asemenea, au fost lansate importante iniţiative de video-monitorizare a izolatoarelor de detenţie preventivă a comisariatelor de poliţie, de reformare a instituţiei avocatului parlamentar şi a mecanismului naţional de prevenire a torturii. Mai rămîn îngrijorări serioase în domeniul torturii, egalităţii de şanse şi a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, eliminarea cărora va deveni prioritatea activităţii instituţiilor de stat în 2012.
În anul 2011, Ministerul Afacerilor Interne a finalizat conceptualizarea şi a purces la implementarea reformei în domeniu. În primul rînd, urmează a fi modificate sau elaborate din nou o serie întreagă de acte normative care ghidează activitatea acestei instituţii. La moment, la o etapă diferită de definitivare se află 37 de documente. Cele mai importante dintre acestea: cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, serviciul de carabinieri, poliţia de frontieră, combaterea crimei organizate - sînt deja în Parlament. Adoptarea acestor proiecte de legi constituie punctul de cotitură în implementarea reformei MAI şi trebuie urgentată.
La această etapă, putem vorbi deja despre începuturi de reformare instituţională şi funcţională: poliţia a fost separată de aparatul central al MAI, a fost iniţiată modificarea integrală a sistemului de apreciere a activităţii poliţiei, fiind introduse criterii noi de evaluare, axate pe opinia publică, rezultatele sondajelor sociologice, respectarea de către angajaţi a legalităţii şi drepturilor fundamentale ale omului. Se resimte o comunicare calitativ nouă a poliției cu mass-media și cetățeanul de rînd. Are loc un proces continuu de modernizare tehnologică și înnoire a infrastructurii MAI. Conform documentelor de reformă, a fost optimizat numărul personalului MAI fiind reduse posturile dublură, angajații supleanți și contingentul excesiv. Ca urmare s-a atins cifra de angajați conformă bunelor practici UE.
Din 2009 a fost introdus un sistem nou și o disciplină înăsprită de evidenţă-înregistrare a infracţiunilor, care a permis să avem un tablou real al situaţiei criminogene. Totuși, faptul că în anul 2011 au fost înregistrate cu 30% mai multe infracțiuni decît în 2009 rămîne îngrijorător. Sarcina de bază a MAI în 2012 este să transforme imediat schimbările sistemice în rezultate palpabile pentru cetățean, adică să aibă loc reducerea ratei de criminalitate, așa cum s-a reușit în cazul descoperirii infracţiunilor excepţional de grave, unde avem o reducere de 11% pe parcursul unui an. Totodată, reforma sistemului de pregătire și perfecționare a cadrelor stagnează.
E nevoie de o implicare masivă a Academiei de Poliție ori impedimentele din partea acestei instituții nu mai pot fi tolerate. Un accent deosebit trebuie pus pe calitatea documentelor ce vin din partea Ministerului.
Ministerul Apărării și-a menținut capabilitatea operațională și cea strategică. De menționat că în 2011 a fost aprobată Strategia Securității Naționale și a fot lansat procesul analizei strategice a întregului sector de securitate. Progrese au fost înregistrate și pe linia instruirii militare. Totuși, marea provocare pentru perioada următoare rămîne a fi adaptarea sectorului securității naționale la noile sarcini, inclusiv la necesitățile umanitare din țară și din regiune, în condițiile unei austerități bugetare și prioritizări sociale a cheltuielilor statului.
Acțiunile de combatere a corupției au cunoscut o anumită intensificare relativă. Astfel, numărul actelor de corupție contracarate s-a mărit pînă la 421, practic dublîndu-se față de anul 2009. Domeniile cele mai afectate rămîn a fi: primăriile, organele de drept, sănătatea, educația, vama și sectorul justiției. A crescut descoperirea actelor de corupţie săvîrșite de funcţionari cu rang mediu şi înalt, dosare fiind intentate în privința a 196 de persoane cu funcţii de conducere (în creștere de la 153 în 2010), ceea ce reprezintă 46,5% din totalul cauzelor de corupţie depistate.
Programul Guvernului mandatează expres reformarea urgentă a CCCEC prin transferarea tuturor celorlalte atribuții, în afară de cele ce ţin de combaterea corupției, către alte instituții de protecție a normelor de drept. Această reformă, extrem de importantă nu s-a produs. Și aici putem identifica două motive de bază: politizarea excesivă a acestei instituții și conexiunea ce există cu evoluția reformei MAI, a Procuraturii Generale și a altor instituii de stat. Aș dori să folosesc această ocazie pentru a reitera poziția că instituțiile de drept, in corpore, urmează a fi depolitizate și restructurate conform documentelor de reformă.
Cazul atacurilor raider de la mijlocul acestui an au demonstrat încă o dată nu doar importanța acestei schimbări de abordare față de sistemul organelor de drept, dar și necesitatea efectuării acestor schimbări de urgenţă. Proiectul Strategiei de reformare a CCCEC trebuie rescris anume în baza acestor abordări.
Guvernul a avansat mult la capitolul liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare în primul rînd neadmițînd imixtiunea instituţiilor statului în politica editorială a audiovizualului. Aceste realizări, deopotrivă cu investițiile majore în mass-media locală, au determinat o dezvoltare impunătoare a domeniului.
La moment, se dezvoltă rapid presa on-line. Deetatizarea publicațiilor periodice și anularea taxei locale de 5% a oferit noi oportunități de dezvoltare a mass-media. Totodată, Compania Teleradio-Moldova a pus bazele mai multor schimbări structurale.
Acțiunile Guvernului în domeniul dezvoltării și consolidării societății civile au permis ultimei să devină în același timp un partener al guvernării, dar și un important și puternic actor în monitorizarea actului de guvernare. Consiliul Național de Participare a avut un rol major în centralizarea și fluidizarea acestor contribuții.
Astfel s-a reușit creșterea în continuare a transparenței procesului decizional prin consultarea cu societatea civilă a peste 90% din proiectele de politici și acte normative promovate de Guvern. A fost simplificată evidența contabilă pentru ONG-uri, a fost elaborat cadrul normativ de punere în aplicare a Legii voluntariatului și a fost făcută deschiderea fundamentală către contractarea socială prin stabilirea cadrului juridic pentru acreditarea serviciilor sociale. Marea provocare a anului 2012 și a perioadei ulterioare rămîne a fi asigurarea unei participări plenare a organizațiilor societății civile în prestarea durabilă a serviciilor social utile.
Reforma administraţiei publice
În domeniul reformării administrației publice centrale, s-a reușit delimitarea funcţiilor de elaborare a politicilor publice, elaborarea unui program de dezvoltare strategică pentru fiecare autoritate ce include perioada 2012-2014. Pentru prima dată Guvernul a realizat o planificare strategică pe termen lung, elaborînd strategia națională de dezvoltare Moldova-2020, care are la bază 7 priorități centrale.
A fost introdus Clasificatorul unic al funcţiilor publice, iar la moment în Parlament se află pentru lectura finală Legea cu privire la salarizarea funcționarilor publici care va introduce un sistem de salarizare reformat, de tip european, bazat pe performanță, care va stimula intrarea în sistemul public al tinerilor, asigurînd și o creștere a salariilor pentru funcționarii publici.
Ca urmare a schimbărilor de legislație operate, angajările în bază de merit în funcţii publice vacante, inclusiv ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs, au început să fie dominante în organele centrale de specialitate. Aceste transformări marchează tranziția treptată spre un sistem public meritocratic.
Pentru fixarea și amplificarea rezultatelor deja obținute, în 2012 Guvernul va introduce funcția de secretar de stat în ministere asigurînd independența procesului de administrare a treburilor publice de procesul politic. Secretarul de stat se va bucura de stabilitate în funcție, indiferent de schimbarea componenței Guvernului. Totodată, se vor dezvolta și implementa sisteme noi electronice de circulație a documentelor și actelor normative. Se va reforma sistemul de gestionare a petițiilor, se va introduce bugetarea bazată pe programe, un accent deosebit fiind plasat pe calitatea prestării serviciilor publice.
Pe filiera asigurării autonomiei locale realizarea de bază a anului este aprobarea de către Guvern a Strategiei Naționale de Descentralizare, urmată de elaborarea Nomenclatorului competenţelor APL. Pentru anul 2012 sînt planificate elaborarea strategiilor sectoriale de descentralizare, definitivarea pachetelor legislative ce țin de finanțele publice locale și descentralizarea patrimonială, după cum și finalizarea metodologiei de estimare a capacităților administrative ale APL
În anul 2011 a fost elaborat și aprobat Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării, care reprezintă foaia de parcurs a reformei dorite. S-a reușit mobilizarea resurselor necesare de la Banca Mondială, dar și cele bugetare pentru inițierea implementării Programului. În 2012 va avea loc lansarea ghișeului unic electronic al serviciilor publice, lansarea autentificării electronice mobile, sistemului de plăți electronice, dar mai ales lansarea a 4 e-servicii: e-Licența, e-Legislație pentru autorizaţii de construcţii, aplicarea pentru Cazierul juridic on-line și înregistrarea electronică a angajatorilor la CNAM.
În Moldova sîntem abia la începuturile valorificării avantajelor dezvoltării regionale. În 2011 am început implementarea primelor 21 proiecte din sursele Fondul Naţional de Dezvoltare Regională și deja se simt primele rezultate concrete cum ar fi repararea unui pod și a unei porțiuni de drum în Basarabeasca, reconstrucția stației de epurare și a rețelelor de apă și canalizare din Călărași, managementul deșeurilor menajere în raioanele Telenești și Sîngerei. În 2012 Ministerul de ramură și întreg Guvernul vor prioritiza perfecționarea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare regională, dar și monitorizarea utilizării eficiente a acestor surse.
În condițiile austerității bugetare, asistența externă continuă sa dețină un rol important în alimentarea politicilor de dezvoltare implementate de Guvern. În perioada de referință au fost contractate angajamente în valoare de circa 158 mil. EURO fiind inițiate respectiv circa 53 proiecte. Asistența acordată este un vot de încredere al comunității internaționale pentru politicile Guvernului Moldovei și mai ales eficienței implementării acestora. Totodată, năzuința normală în dezvoltarea țării urmează a fi localizarea capacităților interne și scăderea dependenței de asistență. Această orientare deja se face vizibilă în anul 2011 și urmează să devină una de bază pentru anul 2012 și pentru perioada care urmează.
Politici sociale
În rezultatul dezvoltării politicilor în domeniul asistenței sociale, numărul beneficiarilor de ajutor social s-a dublat în anul 2011, comparativ cu anul 2009, cînd a fost lansat Programul, constituind, respectiv, 72 000 familii faţă de 33 232 familii, iar suma totală a mijloacelor financiare utilizate pentru plata ajutorului social practic s-a triplat, constituind 330,6 mil. lei în anul 2011 faţă de 118,1 mil. lei în 2009.
În perioada 1 ianuarie – 31 martie a anului 2011, 540 mii persoane au beneficiat de o compensație unică pentru perioada rece a anului în valoare totală de 390 lei. Deja pentru perioada noiembrie 2011 – martie 2012, compensația a fost inclusă în sistemul ajutorului social fiind majorată până la 200 lei lunar. În noiembrie 2011 de ajutor majorat au beneficiat 44 344 familii vulnerabile.
Pentru asigurarea corectitudinii în gestionarea ajutorului social a fost instituită Inspecția socială. Guvernul a promovat și o lege specială pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități. De asemenea, a fost creat serviciul echipei mobile și un nou mecanism pentru asigurarea cu mijloace tehnice speciale.
Indemnizaţia unică la naşterea copilului în perioada 2010-2011 a fost majorată cu 300 lei. A fost perfecționată legislația în domeniul adopției pentru a asigura o mai bună protecție a interesului superior al copilului.
Pentru anul 2012 prioritare vor fi reducerea dependenţei faţă de ajutorul social prin măsuri pro-active de antrenare în muncă, dezvoltarea serviciului de sprijin familial, introducerea mecanismelor de acreditare și procurare a serviciilor sociale, după cum și comasarea cadrului strategic relevant într-o singură strategie comprehensivă privind protecția familiei și copilului.
Anul 2011 a fost marcat de o reformă parametrică în domeniul asigurărilor sociale care are ca scop de bază garantarea durabilității sistemului public. A fost promovat principiul echității și a unificării condițiilor.
Astfel, de la 1 iulie 2011, a fost modificată modalitatea de plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. Urmare a implementării reformei în trimestrul III al anului 2011, au fost efectuate economii în sumă de 16 mil., iar economiile pentru anul 2012 sînt estimate la 72 milioane lei. Tot de la 1 iulie au fost operate o serie de modificări care vizează majorarea graduală a vîrstei de pensionare pentru unele categorii de asiguraţi pînă la nivelul vîrstei generale de pensionare stabilite și majorarea stagiului total și special de cotizare.
La 1 aprilie 2011, pensiile şi prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost indexate cu 7,8%. Urmare a indexării, mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă a constituit 901,55 lei pentru circa 467 mii beneficiari. În anul 2012 va continua procesul de perfecționare a sistemului de asigurări sociale ce ar permite creșterea securității persoanei încadrate în sistem.
Începînd cu 1 iunie 2011, au crescut, în medie cu 8,5%, salariile a peste 107 mii angajați cu retribuție mică din instituţiile de cultură şi artă, medico-sanitare şi de asistenţă socială, cultura fizică şi sport, din sfera ştiinţei şi inovării, din alte instituţii bugetare, precum şi personalului cu profesii şi specialităţi complexe din instituţiile de învăţămînt. De asemenea, au fost majorate salariile de funcţie la circa 20 mii de militari şi colaboratori ai organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice.
A fost aprobat Planul de acţiuni privind minimizarea practicii achitării salariilor în plic şi contracarării muncii la negru estimîndu-se că în 2010 57% din populația ocupată nu şi-a declarat salariul real, prejudiciul adus bugetului public naţional fiind de cel puțin 4,7 mlrd. lei.
Măsurile întreprinse au asigurat, în luna octombrie 2011, o creştere a salariului mediu lunar pe economia naţională cu 10,4 la sută faţă de octombrie 2010, constituind 3162 lei. În sfera bugetară salariul mediu constituie 2794 lei (în creştere cu 11,4 %), iar în sectorul real – 3329 lei (în creştere cu 10 %).
A fost perfecționat și eficientizat mecanismul de acordare a ajutorului de șomaj. Totodată, se observă diminuarea numărului şomerilor. Astfel, la 1 decembrie 2011, la ANOFM au fost înregistraţi 61169 şomeri, faţă de 74970 şomeri în aceeaşi perioada a anului 2010. Pentru 2012 este planificată perfecționarea în continuare a legislației muncii inclusiv prin prisma transpunerii în legislația națională a Directivelor UE.
În domeniul implementării politicelor de gen a fost atestată o îmbunătățire a situației privind reprezentarea femeilor în organele administrației publice locale. Au fost intensificate măsurile de combatere a violenței în familie bazate pe noua legislație penală adoptată în domeniu în perioada precedentă. În perspectiva anului 2012 este prevăzută perfecționarea mecanismelor de combatere a violenței în familie și completarea garanțiilor de egalitate între femei și bărbați.
În vederea soluţionării problemelor generate de tendinţele negative demografice din ţară a fost aprobat Programul naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025) și Ghidul de parcurs pentru integrarea problemelor îmbătrînirii demografice în politicile de dezvoltare pentru Republica Moldova. Pentru perioada anului 2012 este planificată implementarea documentelor de politici, precum și lansarea unui mecanism de elaborare și utilizare plenară în politici a prognozelor demografice.
Sănătatea
În anul 2011, cheltuielile pentru sănătate au continuat să crească, cea mai mare parte a obiectivelor trasate a fost realizată, iar indicatorii din domeniul sănătăţii s-au îmbunătăţit vădit. Astfel, au fost introduse facilități pentru agricultori (reducere de 75% la achitarea poliței și perioadă extinsă), a crescut rata de compensare pentru medicamentele anti-diabetice - alte 17 poziții de medicamente.
În majoritatea instituțiilor medico-sanitare publice din țară, începînd cu 1 noiembrie 2011, salariul medicilor s-a majorat în mediu cu 10%.
Continuarea reformei în domeniul farmaceutic a permis menținerea prețurilor la același nivel cu anul 2010. Ca rezultat al acțiunilor Guvernului, s-a redus aproape de trei ori rata mortalității materne, s-a redus mortalitatea infantilă și mortalitatea asociată cu tuberculoza, totodată majorîndu-se cu peste 80% acoperirea populației cu asigurări obligatorii medicale. O situație complicată și în continuă agravare rămîne în sectorul combaterii HIV/SIDA.
Pentru anul 2012 prioritățile de bază ale Guvernului în domeniul sănătății vor fi centrate pe regionalizarea sistemului spitalicesc, inițierea descentralizării serviciilor chimio-terapeutice, pornirea parteneriatelor public-private într-o serie de domenii precum și perfecționarea reglementărilor și procedurilor în scopul fortificării domeniului asistenței farmaceutice.
Educaţie
Cu referire la sectorul educaţiei, ar fi de menţionat că, în anul 2011, au fost majorate cu 25% salariile pentru 55,6 mii de cadre didactice din toate instituţiile de învăţămînt.
În 2010 de asemenea au fost majorate salariile profesorilor cu 25%.
Ca urmare a acțiunilor lansate în 2011 în domeniul educației preșcolare, către finele anului 2012 vor fi instituite 50 de Centre Comunitare de educaţie timpurie de care vor beneficia 2000 de copii cu vîrsta între 3-6 ani. În același context, în 2011, 400 de instituţii preşcolare şi centre comunitare din republică au beneficiat de jocuri cognitive. Ca urmare a acțiunilor consecvente începute în anul 2009 și continuate în 2011, gradul de încadrare în învăţămîntul preşcolar a crescut continuu constituind în 2011 77,1%.
În ceea ce privește învăţământul primar și secundar general în ultimii 10 ani, numărul elevilor s-a micşorat cu 37 %, iar numărul populaţiei din grupa de vîrstă 7-18 ani a fost în descreştere cu 32,5%. În aceste condiţii sînt utilizate doar 30-60% din capacităţile instituţiilor, iar cheltuielile per elev în instituţiile şcolare din mediul rural depăşesc de 3-5 ori costurile, comparativ cu cele din centrele raionale. Avînd în vedere aceste tendinţe, Guvernul a intensificat procesul de reformă a sistemului educaţional cu un accent enorm plasat pe ridicarea calității. Adițional, din 1 ianuarie 2012, finanțarea școlilor va fi efectuată per elev, sistemul fiind asigurat cu 102 autobuze pentru transportarea elevilor (60 livrate, 42 – în trimestrul I 2012).
Sarcina de bază în 2012 va fi continuarea reformei, aprobarea Codului Educației și oprirea scăderii continue a ratei brute de cuprindere a copiilor în învățămîntul primar și secundar.
În învățămîntul superior, o realizare majoră a fost elaborarea şi aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor la 143 de categorii. În 2011 s-au intensificat și au crescut ca volum parteneriatele public-private în cadrul universităților, inclusiv incubatoarele de afaceri. Tot mai mulți studenți și profesori din Moldova participă la programele universitare comunitare cum ar fi: Pestalozzi, CEEPUS III, Erasmus Mundus, ACES etc.
Cu toate acestea, pînă la moment nu a fost constituită structura de studii superioare în trei cicluri și nu a fost instituită nici o entitate cu funcţie de asigurare a calităţii. Depășirea acestor provocări, după cum și introducerea unei autonomii universitare veritabile, urmează să constituie obiectivul activității în anul 2012.
Măsurile de relansare şi renovare a învăţămîntului vocaţional, susținute de partenerii de dezvoltare, au dus la dotarea în 2011 a 5 școli şi a unui colegiu, iar în 2012 a alte 9 instituții cu echipament şi utilaj pentru laboratoare şi ateliere.
A fost iniţiat procesul de elaborare a standardelor ocupaţionale, educaţionale şi a curriculumului pentru instituţiile de învăţămînt secundar profesional pentru ajustarea învățămîntului profesional la cerințele pieții forței de muncă. În anul 2012, acțiunile Guvernului se vor orienta spre depășirea problemelor de bază ale sistemului: cheltuielile nejustificate de întreţinere a infrastructurii masive și baza tehnico-materială precară a instituţiilor de formare profesională care necesită deja în regim de urgență reprofilare şi retehnologizare în conformitate cu cerinţele economiei naţionale.
Tineret si sport
Din bugetul de stat în anul 2011 au fost alocate către ministere și administrația publică locală 415,4 milioane de lei pentru implementarea politicilor de tineret. Alte elemente importante în realizarea politicii de tineret în anul 2011 a fost creșterea de 4,4 ori a bugetului pentru acțiuni de tineret și debirocratizarea mecanismului de finanțare a sectorului neguvernamental de tineret.
În acest mod, Guvernul a susținut mai multe inițiative creative ale tinerilor, printre care: „Capitala Naţională a Tineretului 2011”, “Hai, Moldova!”, două ediții ale TEDxChișinău. A fost implementat programul de burse pentru masterat la cele mai prestigioase universități din lume pentru tinerii din serviciul public. Timp de 3 ani în acest program vor participa 60 de tineri funcționari publici.
Au fost dotate cu calculatoare moderne căminele studențești a 6 universități din Chișinău, Bălți și Cahul și a 4 colegii (Chișinău și Hîncești). Suplimentar încă 80 de calculatoare au fost puse la dispoziţia instituţiilor preuniversitare şi 57 – a şcolilor profesionale şi colegiilor.
Proiectele investiționale ale tinerilor din zonele rurale au fost susținute prin cîteva programe naționale în sumă totală de peste 55 milioane lei. A fost stabilită cota de 15% din numărul total de înmatriculări în universităţi pentru tinerii din familiile dezavantajate, pentru care se oferă locuri în cămin şi se acordă indemnizaţii şi burse sociale. Prin aceste acțiuni, Guvernul a contribuit la reducerea ratei șomajului în rîndul tinerilor de la 17,8% în 2010 la 14,8% în trimestrul III 2011.
Performanțele obținute de sportivii moldoveni la competițiile internaționale au crescut cu 29,4% în anul 2011 față de anul 2010, dar au o concentrație mare la categoria juniori. În scopul pregătirii și participării lotului național olimpic la ediția a XXX a Jocurilor Olimpice de Vară și la ediția a XV a jocurilor paralimpice din anul 2012 din Londra, Guvernul a instituit un Comitet organizatoric și a alocat din Fondul de rezervă suma de 4,6 milioane lei Comitetului Național Olimpic.
Protectia mediului
Pe parcursul ultimilor ani, volumul cheltuielilor totale pentru protecţia mediului înconjurător au crescut aproape exponenţial de la nivelul de 34,8 mil. lei în 2004, pînă la 157,3 mil. lei în 2011. Principala sursă de finanţare a politicilor de mediu a fost Fondul Ecologic Naţional. Totodată, au fost atrase din surse externe adițional 141,4 mil. USD şi 33,9 mil. euro.
Astfel au fost efectuate lucrări de reabilitare a reţelelor de aprovizionare cu apă în 4 raioane, pe o lungime totală de 38 km, au fost procurate maşini auto specializate pentru gospodăriile comunale din 4 localităţi, a fost achiziţionat echipament special pentru 9 localităţi
Activităţile Guvernului au avut impact asupra majorării ponderii populaţiei cu acces la surse de apă potabilă calitativă (creștere de 4,4%) şi la canalizare (creștere 5,3%), precum şi la creşterea ponderii localităţilor urbane asigurate cu sistem de management integrat al deşeurilor (6,6%) în 2011 prin comparație cu 2009.
De asemenea, a fost iniţiat procesul de creare a Parcului Naţional Orhei, primul Parc Naţional din Moldova, care va avea o suprafaţă de cca. 45 000 ha şi va cuprinde 28 de localităţi din 4 raioane ale republicii.
Au fost ambalate şi pregătite pentru transportare peste hotare pentru distrugere circa 40 tone de pesticide și au fost efectuate lucrări de colectare a circa 32 tone de reactive chimice învechite din laboratoarele instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din 10 raioane.
Pentru reducerea riscurilor calamităţilor naturale şi de asigurare a protecţiei împotriva acestora au fost reconstruite/restabilite 27 km de diguri de protecţie anti-viitură în 5 raioane afectate, fiind instalate 11 posturi hidrometrice automate pe r. Prut. Pentru 2012 sînt preconizate lansarea proiectului trilateral privind consolidarea barajului Costeşti-Stînca pe Prut, realizarea a 15 proiecte în sumă de 156,5 mil. lei în domeniul gestionării deşeurilor, precum și intensificarea acțiunilor în domeniul consolidării digurilor și monitorizării calității aerului și apei.
Concluzii
În 2011, Guvernul Republicii Moldova a activat în condiţii dificile. Criza politică, generată de criza constituţională, ecoul crizei financiar-economice, alegerile locale generale, atacul de raider asupra acţionarilor unor bănci din Moldova etc. – toate aceste evenimente şi fenomene au afectat procesul de guvernare. Însă, chiar şi în aceste condiţii, Republica Moldova a continuat să se dezvolte. Procesele începute în 2009, după venirea la putere a forţelor democratice, şi-au găsit continuitate, iar efectul lor a devenit unul sesizabil. Moldova a continuat să înregistreze o creştere economică constantă, cursul de integrare europeană a devenit mai dinamic decît acum un an, relaţiile cu ţările vecine, dar şi cu statele cu care Moldova îşi doreşte relaţii de parteneriat strategic, au cunoscut o dezvoltare continuă, instituţiile democratice au devenit cu adevărat funcţionale, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti au ajuns să fie valori autentice etc.
Însă, toate aceste realizări nici pe departe nu înseamnă că Guvernul şi-a atins scopurile propuse. În continuare, urmează să se depună eforturi pentru a asigura reuşita reformei în justiţie, pentru a reforma instituţiile de drept, pentru a finaliza cu succes reforma de descentralizare în vederea asigurării unei autonomii locale reale. De asemenea, urmează să fie continuate reformele structurale pentru a descătuşa iniţiativa antreprenorială. Urmează să depunem eforturi în continuare pentru a spori atractivitatea investiţională a ţării noastre, pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, pentru a crea noi locuri de muncă, pentru a asigura venituri decente cetăţenilor etc. Toate acestea sînt provocările ce stau în faţa Guvernului Republicii Moldova în perioada imediat următoare şi care urmează să-şi găsească soluţionarea ca urmare a acţiunilor ce vor fi întreprinse în mod consecvent zi de zi.
Anul 2012 este un an crucial pentru Republica Moldova, este anul care ar trebui să pună capăt frămîntărilor politice, să aducă stabilitate în ţară şi să asigure acel climat creator de care este nevoie pentru a realiza obiectivele fixate. Numai în aceste condiţii, Moldova va putea trece de la etapa de stabilizare la cea de dezvoltare durabilă. Numai în aceste condiţii, va deveni reală realizarea integrală a Programului Guvernului “Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”.
