Ministerul Economiei, în colaborare cu USAID şi Academia de Ştiinţe a Moldovei/ Institutul de Energetică (AŞM/IE), a organizat conferinţa “Analiza de politici energetice şi planificare strategică pentru Republica Moldova”, dedicată prezentării rezultatelor analizei preliminare a politicilor energetice, cu evaluarea impactului politicilor în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie şi eficienţei energetice, în contextul deţinerii de către Moldova a statutului de membru la Comunitatea Energetică.
În cadrul evenimentului a fost efectuată o prezentare a rezultatelor preliminare a fazei I a proiectului USAID/Hellenic Aid - Regional Energy Strategic Planning Project (“SYNENERGY”) pentru Moldova. Această activitate a fost realizată în colaborare cu Ministerul Economiei, AŞM/IE, Centrul pentru sursele de energie regenerabile (CRES, din partea Hellenic Aid) şi „International Resources Group” (IRG Ltd., în calitate de contractor USAID).
Au fost modelate costurile energetice viitoare şi investiţiile necesare pentru: scenariul de referinţă „afacerea în condiţii obişnuite”; scenariu accelerat de eficienţă energetică; programul investiţional pentru energie regenerabilă; (4) combinarea politicilor de eficienţă energetică şi energie regenerabilă. Rezultatele obţinute estimează impactul asupra costurilor sistemului energetic, importurilor, extinderii capacităţilor de generare, investiţiilor necesare şi emisiilor de bioxid de carbon pentru Republica Moldova pentru următorii 20 de ani.
Astfel, potrivit scenariului de bază, Republica Moldova urmează să construiască o centrală electrică pe bază de cărbune, pentru a reduce dependenţa de importul de gaze naturale. În acelaşi timp, consumul total de energie ar urma să crească, până în anul 2030, cu 55%. până la 2806 mii tone echivalent petrol. Sectorul rezidenţial va rămâne principalul consumator final de energie – cca 50% din total, iar cota clădirilor modernizate prin prisma eficienţei energetice se va ridica la 2% în 2020 şi 5% în 2030. În acelaşi timp, emisiile de CO2 vor creşte de la 3,464 mii tone în 2006, la 7,886 în 2030.
În cazul în care Guvernul va realiza planul de investiţii în eficienţă energetică şi sporirea producţiei şi consumului din surse regenerabile de energie, cota gazelor naturale în mixul energetic se va reduce esenţial, cheltuielile în sistemul energetic se vor reduce (9,187 miliarde euro în scenariul “afacerea în condiţii obişnuite”), cu cca 1,8 miliarde euro din contul economiilor la achiziţionarea combustibililor şi construcţia noilor centrale electrice. Promovarea politicilor de eficienţă energetică şi utilizare a surselor de energie regenerabile vor reduce necesitatea construcţiei de noi centrale electrice cu 450 MW faţă de scenariul de bază.
„O societate modernă, cu o dezvoltare economică şi socială stabilă, nu poate fi concepută fără un complex energetic eficient şi capabil să asigure ţara cu resurse energetice şi energie în mod fiabil şi de lungă durată” a menţionat viceministrul Economiei, Ilarion Popa.
Oficialul a precizat că modelul MARKAL/TIMES a fost deja utilizat de către Ministerul Economiei la furnizarea de date necesare privind prognoza cererii de energie până în anul 2030 pentru Secretariatul Comunităţii Energetice în contextul elaborării Strategiei energetice regionale, precum şi la determinarea obiectivelor globale din Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică 2011-2020, aprobat prin HG 833 din 10.11.2011 etc., informrază Serviciul de presă al Ministerului Economiei.
