Interlic.md

Onorat Parlament,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În temeiul articolului 104 din Constituţie şi articolului 5 din Legea cu privire la Guvern, supun atenţiei Forului Legislativ suprem Raportul de activitate al Guvernului pe anul 2011 şi pe lunile ce s-au scurs din anul curent. Întrucît dispuneţi deja de versiunea completă a raportului, mă voi referi doar la cele mai importante realizări şi constrîngeri pe care le-am înregistrat în procesul de implementare a Programului de activitate „Integrarea Europeană: LIBERTATE, DEMOCRAŢIE, BUNĂSTARE”.
În 2011, la fel ca şi în anii precedenţi, provocările politice şi economice s-au ţinut lanţ. Cu toate acestea, noi am reuşit să facem aproape tot ceea ce ne-am propus pentru perioada respectivă. Am asigurat dezvoltarea stabilă a ţării şi continuitatea cursului general prestabilit. Am atins şi unele performanţe importante pe plan naţional, regional şi internaţional. Dar nu aş fi sincer pe deplin, dacă nu aş recunoaşte că sîntem în continuare restanţieri la unul din cele mai importante capitole ce ţine nemijlocit de rezultatul actului de guvernare, şi anume asigurarea unui nivel de trai decent pentru oameni.
Cred cu fermitate că, pe durata acestui mandat încredinţat de către alegători, vom identifica împreună resurse şi mijloace pentru o creştere economică durabilă şi pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor. Trebuie să profităm din plin de climatul de stabilitate ce s-a instalat după alegerea Preşedintele RM şi să ne concentrăm eforturile spre îndeplinirea pas cu pas a programelor noastre electorale şi a programului comun de guvernare.
Aşadar, ce am reuşit să realizăm în perioada de raportare?
Precizez de la bun început că DOMENIUL ECONOMIC rămîne a fi preocuparea de bază a Guvernului.
Anul 2011 a fost marcat de tranziţia definitivă de la măsurile anti-criză şi de stabilizare macro-economică, specifice perioadei precedente, la acţiuni orientate spre creşterea economică şi atragerea investiţiilor. Astfel, Republica Moldova, alături de Georgia şi Turcia, a devenit una din cele trei ţări cu cea mai mare creştere economică din întreaga Europă. Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 6,4%. Această evoluţie s-a produs nu atît din contul consumului, cît de pe urma majorării investiţiilor – cu aproape 9,3%, şi a exporturilor – cu 44,1%. Uniunea Europeană a rămas partenerul de bază al Moldovei la capitolul exporturi, cu o cotă de 49%. În general, ritmul de creştere a exporturilor a fost de 1,5 ori mai mare decît cel al importurilor. La finele anului trecut, am mai realizat un lucru foarte important: am lansat negocierile cu Uniunea Europeană privind aderarea la Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Iar la începutul anului curent a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea Acordului privind crearea Zonei de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător.
Pe fundalul crizei economice globale, Republica Moldova a efectuat un salt în domeniul reglementărilor mediului de afaceri, avansînd cu 18 poziţii în clasamentul Doing Business şi calificîndu-se printre 10 cele mai reformatoare state din lume.
Republica Moldova a început să devină atractivă pentru investiţiile străine directe, în pofida şirului de atacuri raider care au avut loc în ţara anul trecut. Astfel, investiţiile străine directe în economia naţională au crescut cu 38,8% faţă de 2010, însumînd  o valoare netă de 274 milioane dolari SUA.
Pe dimensiunea susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii, Guvernul a promovat extinderea reţelei de incubatoare de afaceri şi parcuri industriale. Am sprijinit avansarea Programului de atragere a investiţiilor „PARE 1+1”, a Programului naţional de abilitare economică a tinerilor şi implementarea Programului finanţat de Guvernul Japoniei, prin care s-a procurat utilaj în valoare de 204,7 milioane lei. În aceeaşi perioadă, 508 companii au beneficiat de acces la finanţare concesionară, 3300 de tineri au fost instruiţi, iar peste 4100 au beneficiat de consultanţă antreprenorială.
În 2011, administrarea şi privatizarea proprietăţii publice au adus în bugetul public naţional circa 350 milioane lei. Guvernul a asigurat funcţionarea a 12 parteneriate public-private, iar alte 26 sînt la etapa de definitivare.
Printr-o politică bugetar-fiscală prudentă, Guvernul a contribuit la diminuarea deficitului bugetului public naţional de la 6,3% în PIB în 2009, pînă la 2,4% din PIB în 2011. Datoria de stat a fost redusă de la 26,3% în 2010 la 23,4% din PIB în 2011. În anul 2012, am revenit la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, fapt ce va permite echilibrarea surselor de venituri bugetare şi fortificarea bazei fiscale a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Totodată, am asigurat simplificarea procesului de administrare şi reducerea termenului real de restituire a TVA; am stimulat conformarea benevolă a contribuabililor la declararea şi achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi. Astfel, am pus accentul pe efectuarea controalelor fiscale bazate pe risc, dar şi pe implementarea unor sisteme informaţionale automatizate.
În decembrie 2011, conform prevederilor Programului Guvernului, a fost înfiinţată Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, o structură de stat orientată spre asigurarea calităţii produselor şi serviciilor.
În plan sectorial, agricultura rămîne a fi o sferă definitorie a economiei naţionale, care antrenează 27,5% din populaţia aptă de muncă. Volumul global al producţiei agricole în preţuri comparabile a crescut în 2011 cu 4,8% faţă de anul precedent, iar exporturile produselor agroalimentare - cu 25,3%. Totodată, politicile agroindustriale au permis o creştere cu 14,2 la sută a productivităţii la hectar, faţă de rezultatele obţinute în anul 2009. În scopul promovării creşterii economice şi reducerii sărăciei în mediul rural, în anul curent, Guvernul a alocat 400 milioane lei pentru subvenţionarea agriculturii. Dezvoltarea durabilă şi eficientă a sectorului agro-industrial a fost susţinută prin crearea unui cadru strategic adecvat şi asigurarea armonizării şi transpunerii a 215 acte ale UE sau 70% din totalul necesar. Înţelegem foarte bine, că volumul de subvenţii în agricultură este încă departe de a acoperi toate nevoile, de aceea vom face tot posibilul ca să identificăm şi căi alternative pentru realizarea politicilor agricole atît de necesare satului nostru. 
În sectorul energetic, Guvernul a întreprins cîţiva paşi importanţi care, în viitorul apropiat, cu siguranţă, vor da efecte benefice. Marea provocare a fost negocierea şi controlul preţurilor la energia electrică, la gaz şi la petrol. Concomitent,  am creat condiţiile pentru un proces ireversibil de integrare a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană. Au fost sporite deja capacităţile de interconexiune cu reţelele energetice ale ţărilor vecine, România şi Ucraina, urmînd ca acestea să fie consolidate în anii următori. A fost creată Agenţia pentru Eficienţă Energetică, a fost aprobat Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică pentru anii 2011-2020 şi iniţiate importante proiecte ce ţin de sursele alternative de energie. Guvernul va continua să promoveze consecvent aceste politici, pentru că numai astfel vom putea asigura în viitor securitatea energetică a Republicii Moldova.
În perioada de referinţă, ne-am concentrat eforturile spre liberalizarea şi dezvoltarea pieţelor de transport de mărfuri şi pasageri, spre consolidarea capacităţilor de menţinere şi dezvoltare a infrastructurii rutiere şi feroviare. Guvernul a reuşit în timp record să parafeze Acordului de aderare la Spaţiul European Aviatic Comun. Acordul respectiv urmează a fi semnat în luna iunie curent, iar acesta asigura accesul cetăţenilor Republicii Moldova la servicii calitative şi la preţuri mai mici în domeniul transportului aerian.
În domeniul infrastructurii rutiere, pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor au fost alocate 1,4 mlrd. lei. Astfel, au demarat lucrări de reparaţii curente pe toată reţeaua naţională de drumuri publice (9342 km), exceptînd localităţile care sînt la autogestiune. Lucrări de reabilitare au fost efectuate pe 1035 km (comparativ cu 253 km în perioada 2008-2009). În 2011, a crescut cu 16,7% volumul mărfurilor transportate, iar în domeniul transportului feroviar, pentru prima dată în ultimii ani, au fost atinse rezultate pozitive, înregistrîndu-se şi profit în acest sens. Există capacitatea pentru ca, pînă în anul 2014, să fie renovate toate drumurile naţionale.
Sectorul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor s-a menţinut în topul celor mai dinamice sectoare ale economiei naţionale. Numărul de companii nou înregistrate în sectorul IT arată o tendinţă continuă de creştere cu 11,9% anual. Exporturile de produse software înregistrează o rată de creştere anuală de 49%. Respectiv, au crescut şi indicatorii sociali din domeniu: rata de penetrare a telefoniei fixe a atins pragul de 33,1%, a telefoniei mobile - 104,3%, iar acces la Internet în bandă largă au 355 mii cetăţeni, cu 32% mai mulţi ca în 2010.
Datorită măsurilor combinate de creştere economică şi de orientare mai bună a plăţilor sociale, nivelul sărăciei în Republica Moldova a înregistrat o scădere în ultimii doi ani de circa 4,4 %, rata sărăciei absolute coborînd pînă la 21,9%. Îmbunătăţirea consecventă a acestor indicatori este o prioritate absolută, dar şi o datorie directă a guvernării.
Stimaţi deputaţi,
Aprofundarea dialogului şi cooperării multidimensionale cu Uniunea Europeană a constituit prioritatea centrală a POLITICII NOASTRE EXTERNE. Majoritatea obiectivelor propuse în acest domeniu au fost atinse.
Pe parcursul celor zece runde de negociere a Acordului de Asociere am reuşit să închidem provizoriu negocierile pe toate subiectele legate de Dialogul Politic şi Reforme, Cooperare în domeniul Politicii Externe şi de Securitate, iar în domeniul sectorial au fost închise 23 din 25 de capitole.
La capitolul liberalizarea regimului de vize, din 42 de acte legislative prevăzute în cadrul fazei I, 40 au fost adoptate, iar 2 sînt restante. Este necesar să consolidăm eforturile pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de regimul liberalizat de vize.
Am menţinut o participare activă şi angajantă în cadrul Parteneriatului Estic, obţinînd o notă de încurajare prin Declaraţia Comună a Summit-ului de la Varşovia.
În relaţiile cu România, ne apropiem tot mai mult de modelul unui parteneriat privilegiat, cum este şi firesc să fie parteneriatul unui stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene cu un alt stat care este deja membru al UE. Prima şedinţă comună a guvernelor noastre, din 3 martie 2012, de la Iaşi, va impulsiona şi mai mult cooperarea bilaterală în diverse domenii, în special în ceea ce priveşte modernizarea infrastructurii şi interconectarea energetică.
Cu Ucraina, am reuşit să deblocăm relaţiile bilaterale. În cadrul vizitei de lucru întreprinse la Kiev, în februarie curent, am convenit cu partea ucraineană asupra unor activităţi comune orientate spre impulsionarea relaţiilor noastre comercial-economice, precum şi cu privire la asigurarea unui proces concomitent de negocieri în problematica drepturilor de proprietate şi demarcării frontierei.
Relaţiile cu SUA sînt dinamice şi pline de substanţă, obiectivul urmărit fiind stabilirea unui parteneriat strategic aprofundat. Dialogul cu Washingtonul s-a concretizat prin intensificarea contactelor şi vizitelor oficialilor de rang înalt în Republica Moldova (Vicepreşedintele Joe Biden, Senatorul J. McCain) şi în SUA (Viceprim-ministrul Iurie Leancă). Statele Unite acordă un sprijin substanţial ţării noastre şi asta ne dă dreptul să spunem că vedem în SUA un partener de dezvoltare important pentru ţara noastră.
Evoluţia relaţiilor politice moldo-ruse a avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun al ambelor ţări pentru dezvoltarea unei colaborări reciproc avantajoase. Ca rezultat, am reuşit să păstrăm un dialog politic constant şi constructiv. De asemenea, a avut loc cea de-a XII-a Reuniune a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică.
În cadrul Comunităţii Statelor Independente, am pus accent, în special, pe dezvoltarea cooperării în domeniul comercial-economic, precum şi pe valorificarea avantajelor oferite de această structură pentru circulaţia liberă a persoanelor, dezvoltarea sferei sociale şi a schimburilor cultural-umanitare. La 18 octombrie 2011, Republica Moldova a semnat Acordul CSI de creare a Zonei de comerţ liber, actualmente aflat în proces de ratificare.
Onorată asistenţă,
La capitolul REINTEGRAREA ŢĂRII, am urmărit două obiective majore: relansarea procesul de negocieri în formatul „5+2” şi promovarea măsurilor de consolidare a încrederii.
Guvernul a continuat eforturile de mobilizare a partenerilor externi în vederea avansării procesului de soluţionare a conflictului transnistrean. În acest context, au fost desfăşurate consultări intense cu OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, UE, SUA, Germania etc., care au permis reluarea negocierilor oficiale în formatul „5+2”, fapt salutat de către comunitatea internaţională. Obiectivul retragerii forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova a fost promovat constant atît în cadrul consultărilor bilaterale cu Federaţia Rusă, SUA şi partenerii europeni, cît şi în cadrul platformelor multilaterale, cum ar fi şedinţa plenară a Consiliului Ministerial al OSCE din 6-7 decembrie 2011, organizată la Vilnius.
În cadrul primelor două runde oficiale în formatul „5+2”, am reuşit să convenim asupra principiilor, procedurilor şi agendei negocierilor. Acest succes deschide noi perspective pentru reglementarea definitivă a problemei transnistrene.
Graţie eforturilor conjugate ale autorităţilor moldoveneşti, societăţii civile, precum şi ale partenerilor internaţionali implicaţi în procesul de reglementare transnistreană, au fost eliberaţi din detenţie Ilie Cazac şi Ernest Vardanean.
A fost instituită Comisia guvernamentală pentru reintegrarea ţării. Au fost elaborate Programul şi Planul de acţiuni pentru dezvoltarea localităţilor din zona de securitate, care definesc obiectivele şi acţiunile pe termen mediu ce trebuie să fie realizate de către instituţiile statului, în vederea dezvoltării acestor localităţi.
Odată cu semnarea, la 10 ianuarie 2012, a Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul „Măsuri de Consolidare a Încrederii”, în perioada 2011-2013 vom implementa un set de proiecte în valoare de circa 13 milioane euro, care vor fi orientate spre dezvoltarea mediului de afaceri, infrastructurii, proiectelor sociale, de mediu etc., avînd ca scop primordial consolidarea încrederii între cetăţenii din regiunile de pe ambele maluri ale Nistrului şi susţinerea procesului de reintegrare a ţării.
Camera Înregistrării de Stat a continuat înregistrarea agenţilor economici din regiunea transnistreană. Conform datelor de la 31 martie 2012, au fost înregistraţi în total 802 agenţi economici din stînga Nistrului, inclusiv în evidenţă provizorie – 561 şi permanentă – 241. În această perioadă, Serviciul Vamal a eliberat agenţilor economici din regiunea transnistreană 2378 de certificate de origine a mărfurilor forma solicitată de partenerii europeni pentru exportul producţiei în ţările Uniunii Europene.
Pentru anul 2012 cuantumul alocaţiilor lunare de stat pentru beneficiarii de pensii din unele localităţi situate în zona de securitate a fost dublat în comparaţie cu anul 2011.
A fost instituit Fondul de reintegrare, în baza resurselor financiare din fondurile sectoriale (rutier, ecologic, pentru dezvoltare regională, pentru activităţi de reintegrare a ţării). În acest sens, Guvernul a elaborat şi aprobat Programul de dezvoltare social-economică pentru anii 2012-2013 a localităţilor din raioanele Dubăsari, Anenii Noi şi Căuşeni, amplasate în zona de securitate.
La capitolul reglementării problemei transnistrene ar mai fi de menţionat dialogul constructiv pe care-l avem cu reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol. Astfel, am înregistrat mai multe rezultate concrete, cum ar fi reluarea circulaţiei trenurilor prin regiunea transnistreană, simplificarea circulaţiei cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului etc. 
Stimaţi deputaţi,
La compartimentul EDIFICAREA STATULUI DE DREPT, Guvernul a întreprins acţiuni orientate spre instituirea unui sistem judecătoresc eficient, profesionist şi independent. Am adoptat Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia. Pentru reformarea justiţiei, Guvernul a contractat de la Uniunea Europeană un suport financiar în valoare de 50 milioane de euro. A fost creată Comisia naţională de integritate pentru sporirea nivelului de profesionalism a corpului judecătoresc; a fost perfecţionată organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc prin reorganizarea instanţelor de judecată specializate; au fost adoptate reglementări stricte în domeniul executării tranzacţiilor cu valori mobiliare.
Guvernul a asigurat adoptarea setului de proiecte de legi, menite să consolideze capacitatea organelor de drept şi să impulsioneze reformarea şi demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne. În acelaşi timp, a fost sporit sprijinul pentru modernizarea şi dotarea MAI: repararea şi amenajarea edificiilor, lansarea programului de acordare a locuinţelor pentru colaboratorii poliţiei, procurarea unităţilor speciale de transport etc.
La capitolul consolidării sistemului naţional de integritate şi luptă împotriva corupţiei, a fost adoptată Strategia naţională anticorupţie 2011-2015 şi Planul de acţiuni aferent. Acum se află în proces de definitivare proiectul Strategiei de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Eforturile noastre de consolidare al sistemului naţional de prevenire şi combatere a corupţiei au dat un rezultat.
Libertatea presei înregistrează evoluţii pozitive, fapt confirmat şi de către raportul „Freedom House”, potrivit căruia Republica Moldova a fost avansată la categoria statelor cu o presă parţial liberă.
Acţiunile Guvernului în domeniul dezvoltării şi consolidării societăţii civile au permis acesteia din urmă să devină un partener al guvernării, dar şi un important şi puternic actor în monitorizarea actului de guvernare. În acest sens, un rol aparte îi revine Consiliului Naţional de Participare. De asemenea, a fost simplificată evidenţa contabilă pentru ONG-uri şi elaborat cadrul normativ de punere în aplicare a Legii voluntariatului.
În cadrul REFORMEI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, am urmărit realizarea a două obiective majore: pe de o parte, să edificăm un cadru instituţional coerent, funcţional şi performant şi, pe de altă parte, să investim în resursele umane ale organelor administraţiei publice centrale. Rezultatele înregistrate inspiră optimism şi certitudine că implementarea reformei respective va fi una de succes.
Guvernul a elaborat şi a prezentat Parlamentului Strategia Naţională de Descentralizare. Astfel, a fost creat cadrul legal şi instituţional pentru una din cele mai importante reforme în Republica Moldova. Scopul de bază al acestei reforme este asigurarea unei administraţii publice locale care să funcţioneze democratic şi autonom, să aibă capacitatea şi resursele necesare pentru a furniza servicii publice conform necesităţilor şi cerinţelor beneficiarilor.
Stimaţi deputaţi!
În continuare, aş dori să mă refer la implementarea conceputului de guvernare electronică. În context, menţionez cu satisfacţie legitimă că Republica Moldova a urcat 11 poziţii în clasamentul mondial privind dezvoltarea guvernării electronice, plasîndu-se pe locul 69, potrivit Raportului specializat al ONU. În anul 2011, a fost elaborat şi aprobat Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării, care reprezintă foaia de parcurs a reformei menţionate.
A fost demarată implementarea în cinci ministere a sistemului de gestiune electronică a documentelor. În aprilie 2012, Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Guvernelor Deschise şi a aprobat Planul de Acţiuni pentru un Guvern Deschis. O iniţiativă importantă este lansarea portalului datelor guvernamentale deschise şi a Bazei de date a Cheltuielilor Publice.
Onorată asistenţă,
Indicatorul de bază al eficienţei unui Guvern sînt realizările sale în plan social. POLITICIILE SOCIALE ale Guvernului s-au axat pe expansiunea şi centralizarea sistemului de ajutor social. În comparaţie cu situaţia existentă la momentul lansării programului în 2009, am reuşit dublarea numărului de beneficiari pînă la 80 000 familii şi triplarea bugetului pînă la 330 mil. lei. În ianuarie-martie 2011, 540 mii persoane au beneficiat de o compensaţie unică în valoare totală de 390 lei, iar pentru perioada noiembrie 2011 – martie 2012, aceasta a fost majorată pînă la 200 lei lunar.
Totodată, anul 2011 a marcat începutul implementării reformei radicale în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi şi lansarea procesului de reformare a politicii în domeniul protecţiei familiei şi copilului.
La acest capitol ar mai fi de menţionat că, în perioada de raportare, s-au produs două indexări de 7,8% în 2011 şi 9,6% în 2012, care au asigurat majorarea pensiilor şi alocaţiilor sociale pentru circa 690 mii persoane. Astfel, pensia medie pentru limită de vîrstă a crescut de la 836 la 988 lei.
De asemenea, aş dori să menţionez că, de la 1 iunie 2011, am reuşit să majorăm, în medie cu 8,5%, salariile a peste 127 mii angajaţi cu retribuţie mică din sfera bugetară, la care s-a adăugat un premiul anual în valoarea unui salariu anual la sfîrşit de an. De la 1 ianuarie 2012, angajaţii organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice au un salariu cu 19% mai mare. Implementarea noului sistem de salarizare a funcţionarilor publici a permis o majorare medie a salariului acestora cu 12,5%. Desigur, noi înţelegem toată profunzimea problemelor sociale cu care se confruntă păturile largi ale societăţii. Ştim că aşteptările oamenilor depăşesc cu mult posibilităţile, deocamdată limitate, ale statului. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont şi de criza social-economică internaţională, care a afectat grav sfera socială în state mult mai prospere decît Republica Moldovei. În aceste condiţii, totuşi, am reuşit performanţa menţinerii sferei sociale, iar pe segmente sociale consistente s-au produs avansări.    
O problemă majoră rămîne a fi munca nedeclarată care constituie la moment 57% şi cauzează bugetului un prejudiciu în valoare de 4,7 miliarde lei. Vom avea nevoie în continuare  de consolidare a eforturilor pentru contracararea acestui fenomen. 
În luna februarie 2012, salariul mediu a constituit 3166 lei, înregistrînd o creştere cu 9,8 % faţă de luna februarie 2011. În sfera bugetară, cîştigul salarial mediu s-a majorat cu 16,6 % şi pentru prima dată a depăşit cota de 3000 lei, constituind în luna februarie 3028 lei. În sectorul real, cîştigul salarial a înregistrat 3234 lei (în creştere cu 7%).
Ca urmare a perfecţionării politicilor statului în domeniul muncii şi minimizării şomajului, la 1 ianuarie 2012, la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistraţi 44148 şomeri, faţă de 49176 şomeri în aceeaşi perioada a anului 2011.
În domeniul politicelor de SĂNĂTATE, în anul 2011, cheltuielile Guvernului au continuat să crească, depăşind 4 miliarde lei. Cea mai mare parte a obiectivelor trasate a fost realizată, iar indicatorii din domeniul sănătăţii s-au îmbunătăţit. În majoritatea instituţiilor medico-sanitare publice din ţară, începînd cu 1 noiembrie 2011, salariul medicilor s-a majorat în mediu cu 10%.
Continuarea reformei în domeniul farmaceutic a permis menţinerea preţurilor la medicamente la acelaşi nivel cu anul 2010. În acelaşi timp, au fost implementate importante proiecte de infrastructură medicală: în 2011 au fost construite sau renovate 14 centre de sănătate, a fost lansată construcţia blocului chirurgical al Spitalului Clinic Republican, au fost deschise 10 centre comunitare pentru bolnavii de tuberculoză, au fost procurate 100 unităţi de transport pentru medicina primară etc.
În domeniul EDUCAŢIEI realizările importante au ţinut de majorarea, în anul 2011, cu 25% a salariilor pentru 55,6 mii de cadre didactice din toate instituţiile de învăţămînt, urmînd majorarea cu alte 24% în anul 2010.
Guvernul a intensificat procesul de reformă a sistemului educaţional cu accent pe sporirea calităţii. Astfel, din 1 ianuarie 2012, în 11 raioane, finanţarea şcolilor se face per elev. Au fost înfiinţate 45 şcoli de circumscripţie, se repară drumurile şi staţiile de autobuz. Totodată, sistemul a fost asigurat cu 102 autobuze pentru transportarea elevilor.
Pentru implementarea POLITICILOR DE TINERET, au fost alocate către ministere şi administraţia publică locală 415,4 milioane lei. Am debirocratizat mecanismul de finanţare a sectorului neguvernamental de tineret, au fost elaborate standardele de recunoaştere a activităţii de voluntariat în muncă şi studii, au fost dotate cu calculatoare moderne căminele studenţeşti  etc.
În vederea asigurării unui cadru adecvat pentru PROTECŢIA MEDIULUI şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, Guvernul a sporit esenţial alocările în domeniu - pînă la 157,3 milioane lei în 2011. Pînă în aprilie curent, din sursele Fondului Ecologic Naţional au fost alocate pentru proiecte de mediu circa 195 mil. lei de care au beneficiat 250 primării şi asociaţii neguvernamentale.
Ţinînd cont de gravitatea calamităţilor naturale din anii 2008-2010, pe parcursul anului 2011, au fost realizate acţiuni de reducere a riscurilor calamităţilor naturale şi de asigurare a protecţiei împotriva acestora. În acest sens, au fost reconstruite/restabilite 27 km, urmînd ca în 2012 să fie finalizate cele 50 km planificaţi, de diguri de protecţie antiviitură în 5 raioane afectate.
Onorat Parlament,
Am expus pînă aici cele mai importante aspecte ale activităţii Guvernului de la începutul anului 2011 şi pînă în prezent. În concluzie, aş dori să menţionez că Guvernul Republicii Moldova a activat în condiţii deloc uşoare. Criza politică, generată de criza constituţională, ecoul crizei financiar-economice internaţionale, alegerile locale generale – toate aceste evenimente şi fenomene au afectat procesul de guvernare. Însă, chiar şi în aceste condiţii, Republica Moldova a continuat să se dezvolte şi să înregistreze o creştere economică constantă. Cursul de integrare europeană a devenit mai dinamic decît acum un an. Relaţiile cu ţările vecine, dar şi cu statele cu care dorim să avem relaţii de parteneriat strategic, au cunoscut o dezvoltare continuă. Instituţiile democratice au înregistrat un grad sporit de funcţionalitate. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti s-au constituit în valori autentice.
Însă, toate aceste realizări nu înseamnă nici pe departe că Guvernul şi-a atins pe deplin scopurile propuse. Pentru a asigura implementarea agendei de reforme, urmează să depunem în continuare eforturi substanţiale şi susţinute.
Pentru mine, ca Prim-ministru, dar şi pentru Guvernul pe care-l conduc, o prioritate absolută pe termen mediu este să amplificăm şi să aprofundăm reformele de modernizare rapidă a ţării, să ridicăm în ritmuri sporite nivelul şi calitatea vieţii cetăţenilor. Putem să obţinem asemenea performanţe doar dublînd sau triplînd ritmurile creşterii economice.
A doua prioritate este dezvoltarea în continuare a infrastructurii şcolare, perfecţionarea continuă a procesului de studii pentru ca tînăra generaţie să beneficieze de o instruire de calitate. Investiţiile în generaţia tînără sînt garanţia că ţara noastră va avea un viitor demn şi prosper.
A treia prioritate o constituie dezvoltarea infrastructurii rutiere – construcţia şi reconstrucţia drumurilor, aceasta fiind o condiţie de bază pentru impulsionarea activităţilor economice, dar şi pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor.
A patra prioritate este consolidarea statutului familiei ca celulă primară a societăţii. La acest capitol urmează să continuăm eforturile noastre demarate anterior în vederea reîntregirii familiilor, soluţionării problemei copiilor rămaşi fără îngrijire părintească.
De asemenea, o prioritate pe termen mediu este şi asigurarea securităţii energetice a ţării, diversificarea surselor energetice, fapt care va impulsiona activităţile economice şi va contribui la îmbunătăţirea situaţiei în domeniul social.           
Acestea sînt doar cîteva dintre obiectivele pe care le urmărim şi pe care le vedem ca şi parte integrantă a celor două mari procese în care sîntem antrenaţi din momentul preluării guvernării – reintegrarea ţării şi integrarea în spaţiul valoric european.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
În final, aş vrea să menţionez că Republica Moldova intră într-o perioadă importantă a dezvoltării sale ca stat. După etapa de recuperare şi stabilizare, urmează să facem pasul decisiv spre o dezvoltare durabilă. Anume o astfel de dezvoltare ne va permite să realizăm integral Programul Guvernului “Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”. Astăzi, constat că există toate condiţiile pentru a realiza obiectivele fixate: avem stabilitate, avem scopuri clare şi capacitatea de a le realiza. Şi sînt sigur, că împreună vom reuşi să asigurăm cetăţenilor Republicii Moldova un viitor liber, democratic şi prosper!  
Vă mulţumesc pentru atenţie!