Institutul de Politici Publice a prezentat astăzi rezultatele sondajului "Barometrul de Opinie Publică, Aprilie - Mai 2012". Sondajul a fost efectuat în perioada 10 aprilie – 10 mai 2012, pe un eşantion probabilist de 1055 persoane din 81localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%.
Rezultatele principale
Relații externe
• Majoritatea populației consideră că relațiile Republicii Moldova cu principalii parteneri (România, Rusia, Ucraina, SUA și UE) sunt bune. Acest nivel de percepție se menține stabil în decursul ultimilor 2 ani, cu o mică descreștere în cazul relațiilor cu România.
• În cazul unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, fiecare al doilea respondent susține că ar vota pentru, iar 30% - contra. Ponderea persoanelor care sunt împotriva aderării la UE înregistrează o tendință de creștere continuă în decursul ultimilor 2 ani – de la 18% în mai 2010 la 30% în mai 2012. În acest context studiul relevă faptul că 18% din populația țării sunt convinși că UE nu va putea depăși criza actuală și se va dezmembra.
• Barometrul a testat și atitudinea populației cu privire la eventuala aderare la Uniunea Vamală RusiaBelarus-Kazahstan. 57% din populația chestionată se pronunță pro, în special minoritățile etnice.
• Fiind puși în situația de a alege fie o opțiune, fie alta, respondenții s-au divizat în două grupuri aproximativ egale: 38% pentru Uniunea Vamală și 35% pentru Uniunea Europeană (preponderent populația tânără, cu nivel înalt de studii și nivel socio-economic înalt).
Economie – aspecte generale
• 69% din populaţie consideră că direcţia în care merg lucrurile în Republicii Moldova este o direcţie greşită. Ponderea persoanelor cu această părere a scăzut semnificativ (cu 15%) față de studiul din noiembrie 2011. Opinia direcției greșite este mai pronunţată în cazul populaţiei de altă naţionalitate decât cea moldovenească, precum şi în rândurile locuitorilor din mediul urban.
• În acest context, atragem atenţie asupra faptului că marea majoritate a populaţiei (peste 3/4) continuă să fie nemulţumită de activitatea conducerii ţării în domeniile principale ale vieţii sociale: nivelul de trai (89%), salarii (88%), locuri de muncă (88%), combaterea corupției (82%); precum şi într-o o serie de alte domenii, cum sunt agricultură (80%), industrie (78%), pensii (77%), soluţionarea conflictului transnistrean (71%) şi asistenţa medicală (68%). Nemulțumirea față de activitatea conducerii în domeniul învățământului este mai pronunțată în mediul urban, la populația cu nivel înalt de studii și minoritățile etnice. De asemenea, locuitorii din mediul urban sunt în proporție mai mare nesatisfăcuți de activitatea conducerii în domeniul asistenței medicale.
• 60% din populaţie nu este mulţumită de actuala situaţie economică a ţării. În această ordine de idei, evidenţiem faptul că 43% din populaţie consideră că situaţia economică actuală a rămas neschimbată comparativ cu anul trecut, iar 37% susţin că este mai proastă, ponderea acestora fiind în scădere cu 14% faţă de barometrul precedent. Doar fiecare al cincilea respondent percepe o îmbunătățire a situației economice în prezent, în special locuitorii din mediul rural, tinerii, persoanele cu nivelul veniturilor înalt și populația de naționalitate moldovenească.
• Referindu-ne la perspectivele pentru anul viitor ale economiei, în opinia populaţiei, constatăm că ponderea persoanelor optimiste este de 28% (fiind în creștere cu 6% față de barometrul precedent), în timp ce alţi 34% consideră că aceasta va rămâne neschimbată. 25% din populaţie privesc cu suspiciune spre viitor, considerând că situaţia economică în anul viitor va fi mai rea decât în prezent.
• Măsurile principale pentru redresarea situaţiei social-economice a ţării, în opinia populaţiei, vizează dezvoltarea sectorului economic – dezvoltarea industriei (38%), atragerea de investiţii (28%), sprijinirea businessului mic în sectorul agrar (21), precum şi perfecţionarea mecanismului de realizare a legilor (33%) și combaterea criminalității (33%).
Calitatea vieţii – probleme sociale
• Securitatea economică continuă să fie problema principală pentru Republica Moldova. În acest sens, menţionăm că pentru marea majoritate a populaţiei (74%) nu este asigurat un trai decent: pentru 28% din populaţie veniturile disponibile nu sunt suficiente „nici pentru strictul necesar”, iar 46% reuşesc să acopere doar strictul necesar pentru trai. Acest prag al sărăciei rămâne a fi constant, cu mici fluctuaţii nesemnificative, în decursul ultimilor 9 ani. Cele mai afectate sunt persoanele în etate (86%), persoanele cu nivel socio-economic scăzut (80%) și nivel mic de studii (88%), precum şi locuitorii din mediul rural (75%).
• În acest context, menţionăm că majoritatea populaţiei continuă să fie îngrijorată cel mai mult de preţuri (67%) si sărăcie (57%), ambii indicatori fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. Aproape fiecare a doua persoană este îngrijorată de şomaj (47%) şi viitorul copiilor (47%). Este important de menţionat că îngrijorarea faţă de preţuri este pronunţată practic în cadrul tuturor categoriilor de persoane, mai puțin persoanele cu nivel socio-economic înalt. Problema corupţiei deranjează preponderent locuitorii mediului urban, persoanele cu nivel înalt de studii şi nivel socio-economic mediu si înalt.
• 41% din populaţie este nemulţumită de felul în care trăieşte. Nemulţumirile populaţiei sunt legate, în primul rând, de insuficienţa banilor (82% se declară nu prea mulţumiţi sau deloc mulţumiţi) şi viaţa politică din ţară (81%).
• Puțin mai mult de jumătate din populaţie (56%) susţine că viaţa sa este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar fiecare al patrulea locuitor al ţării o apreciază drept mai proastă. Pe de altă parte, nivelul de optimism cu privire la traiul de peste un an rămâne relativ constant – de 2 ori mai multe persoane (decât numărul celor mulţumiţi în prezent) consideră că vor trăi mai bine peste un an. Optimiștii sunt mai des întâlniți în mediul rural, în rândul populației tinere, de naționalitate moldovenească și cu nivel înalt al veniturilor.
• Barometrul atestă o creștere lentă, dar continuă a utilizatorilor zilnici de Internet – fiecare al treilea respondent. Profilul utilizatorilor regulați de Internet (zilnic sau 6-7 zile pe săptămână) este următorul: persoană tânără, locuitor al mediului urban, cu nivel înalt de studii.
• Sursa cea mai importantă de informare a populației continuă să fie televiziunea (82%), aceasta fiind si sursa de informare în care 32% din populație au cea mai mare încredere (acest indice însă este în descreştere faţă de aceeaşi perioada a anului precedent). Pentru 32% din populație sursa principală de informare este radioul si doar pentru 18% sursa primară de informare sunt ziarele (în special pentru populația cu nivel înalt de studii și populația în etate). Internetul s-a plasat pe locul trei în calitate de sursă principală de informare cu o pondere de 28 la sută (în creştere cu 7% faţă de perioada similară cu 2 ani în urmă), fiind menţionat preponderent de populaţia masculină, locuitorii mediului urban, persoanele tinere (18-29 ani – fiecare al doilea), persoanele cu nivel înalt de studii şi socio-economic. Internetul este plasat pe locul doi în cazul
sursei de informare care se bucură de cea mai mare încredere.
• Posturile TV din care se informează preponderent populația adultă sunt Moldova 1 (47%) și Prime TV (44%). Aproape fiecare a patra persoană adultă se informează de la postul Pro TV (22%). Canalele TV recent lansate se bucură de o creştere continuă a audienţei: Jurnal TV (15% faţă de 7% în mai 2010) şi Publika (13% faţă de 1% în mai 2010), plasându-se pe locul 4 și, respectiv, 5 printre principalele posturi TV de informare.
• Fiecare al treilea cetățean adult al țării nu se simte liber să critice conducerea țării, iar fiecare al doilea nu se simte liber să iasă pe stradă și să protesteze împotriva deciziilor luate de conducerea țării. Totuși, în cazul organizării unor proteste în masă la nivel local împotriva scăderii nivelului de trai sau pentru protecția drepturilor personale, fiecare al doilea respondent susține că va participa la acest gen de proteste. Factorii determinanți pentru protest din partea populației sunt legați de criza economică / nivelul scăzut de trai (49%) și problemele legate de piața muncii (41%).
Politică
• Nivelul de interes al populaţiei ţării pentru politică a scăzut față de perioada similară a anului precedent – de la 34% în mai 2011 la 28% în prezent. Interesul faţă de viaţa politică este mai pronunţat la bărbaţi, locuitorii mediului urban, persoanele cu nivel înalt de studii.
• Principalele instituţii ale statului înregistrează o creştere semnificativă (față de perioada similară a anului precedent) a nivelului de încredere din partea populaţiei: Guvern – de la 23% la 30%, Parlament – de la 19% la 25%, Preşedintele ţării – de la 20% la 28%. Cele mai mici cote de încredere sunt înregistrate, tradiţional, pentru partidele politice (20% au foarte multă sau oarecare încredere) şi sindicate (19%).
• Tradițional, populația din mediul rural manifestă un nivel de încredere față de principalele instituții ale statului, în proporție mai mare decât populația din mediul urban. În funcţie de caracteristicile sociodemografice ale populaţiei, constatăm o diferenţiere clară între populaţia de naţionalitate moldovenească/română şi minorităţile etnice, ultimele manifestând un nivel de încredere net inferior (în medie, de 1.5 ori mai mic) în Preşedintele ţării, Parlament şi Guvern. Aceeaşi tendinţă se înregistrează şi în cazul aprecierii activităţii Guvernului condus de Vlad Filat. În general, fiecare al patrulea respondent apreciază pozitiv activitatea actualului executiv.
• Dintre personalităţile politice de cea mai mare încredere se bucură Dorin Chirtoacă (45%, care a înregistrat o creștere semnificativă de 12% faţă de barometrul precedent), fiind urmat de Vlad Filat (43%), Marian Lupu (37%) și actualul Președinte al Republicii Moldova Nicolae Timofti (35%). În general, toţi liderii politici au înregistrat creşteri la capitolul încredere, cu excepţia lui Igor Dodon (o descreștere semnificativă de 7% față de barometrul precedent).
• În cazul răspunsului liber privind personalitatea politică în care populaţia are cea mai mare încredere, topul primelor trei personalităţi se modifică considerabil: Vladimir Voronin (18%), Vlad Filat (13%) și Marian Lupu (6%).
• Referindu-ne la partide, constatăm că de cea mai mare încredere continuă să se bucure PCRM (39%), fiind urmat la distanţă mică de PLDM (37%). Următoarele partide, care se bucură de un nivel relativ (comparativ cu alte partide) înalt de încredere, sunt PDM (31%) şi PLM (31%). De fapt, se bucură de încredere doar partidele prezente în Parlamentul Republicii Moldova. Cele extraparlamentare înregistrează un nivel de încredere net inferior.
• În cazul eventualelor alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, 39% dintre persoanele care au exprimat o opţiune electorală, au declarat că vor vota pentru PCRM (în creștere față de perioada similară a anului 2011 cu 2%). Cei care optează pentru PCRM sunt, în special, persoanele în etate, minorităţile etnice, cu nivel de studii și nivelul socio-economic scăzut. Procentul altor concurenţi luaţi în parte, care pot trece actualul prag electoral, este după cum urmează: PLDM (26%, în descreştere cu 1%), PLM (18%) şi PDM (12%, o descreştere cu 4%). Profilul susținătorilor PLM este următorul: tineri (18-29 ani), locuitori ai
mediului urban, de naționalitate moldovean/român, cu nivel înalt de studii. Electoratul PLDM este mai omogen în funcție de sex, mediu de reședință, nivel de studii.
• PCRM se află şi în topul partidelor pentru care populaţia nu ar vota în nici un caz, înregistrând o pondere de 32%, comparativ cu PLM (18%), PLDM (4%), PPCD (4%), şi PDM (5%). Împotriva PCRM sunt în special tinerii, persoanele de naţionalitate moldoveană/română, persoanele cu nivel înalt de studii şi socio-economic.
• 3 din 4 respondenți consideră că Republica Moldova nu este guvernată de voința poporului, iar 2 din 3 sunt de părerea că alegerile în țara noastră nu sunt libere și corecte.
• Fiecare al doilea cetățean adult al Republicii Moldova susține că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată de un singur partid.
• Fiecare al treilea respondent (în creștere cu 9% față de barometrul din mai 2011) este convins că nivelul corupţiei a crescut de când actualul Guvern este la putere, iar 41% susţin că a rămas la acelaşi nivel.
• Cu privire la președintele ales, 27% din populație crede că alegerea Președintelui Republicii Moldova nu a fost în conformitate cu Constituția țării, iar o altă pătrime nu a putut să se pronunțe. În acest context, este relevant faptul că marea majoritate a populației (87%) se pronunță pentru faptul ca Președintele țării să fie ales direct de către cetățeni.
• Deși problema alegerii Președintelui țării a fost soluționată, majoritatea populației nu crede că în următoarele 12 luni se vor înregistra îmbunătățiri în principalele domenii ale vieții sociale, economice și politice: piața muncii, salarii/pensii, sărăcia, prețurile înalte, activitatea Guvernului și nici sistemul judecătoresc. Altfel spus, problema alegerii președintelui nu a fost un impediment major în redresarea situației economice și sociale. Problema principală, în opinia a 1/3 din populație, constă în faptul că nu există colaborare între partidele din componența AIE.
• 62% din populația adultă a țării nu este de acord cu faptul ca dreptul la vot să fie acordat de la vârsta de 16 ani.
• Aproape fiecare al doilea respondent sprijină ideea trecerii la alegeri parlamentare doar în bază de circumscripții uninominale și doar 12% doresc păstrarea actualului sistem. Totodată, este important faptul că fiecare al treilea adult nu a putut să se pronunțe pro sau contra.
Alte aspecte socio-economice
• În contextul discuțiilor pe marginea problemei legate de denumirea cursului de istorie în școală, barometrul actual a studiat opinia populației față de problema respectivă. Astfel, 2/3 din respondenți consideră că denumirea corectă a cursului de istorie ar fi Istoria Moldovei, în timp ce 15% se pronunță pentru denumirea de Istorie a românilor (preponderent populația tânără, cu nivel înalt de studii și venit). Alte 14% din respondenți optează pentru denumirea de Istorie integrată.
• Fiecare al patrulea respondent are datorii în prezent. Datoriile populației sunt determinate în primul rând de necesitățile de bază – restanțe la plata serviciilor comunale (fiecare al doilea respondent cu datorii), necesități alimentare (fiecare al treilea respondent). Primul motiv al datoriilor este valabil preponderent pentru locuitorii din mediul urban și populația în etate, în timp cel al doilea tip de datorii este valabil preponderent pentru locuitorii din mediul rural, persoanele tinere și cu venit scăzut al venitului.
• 18% din respondenți dispun de economii.
• 6% din populația adultă a țării planifică să apeleze la un credit în următoarele 6 luni. Scopul principal al creditului este necesitatea de a efectua reparații ale imobilului (60% din populația care planifică să ia un credit).
• 57 la sută din gospodării sunt conectate le gaz. În funcție de mediul de reședință, fiecare a treia gospodărie din mediul rural este conectată la conducta de gaz, însă doar 28% din acestea utilizează gazul pentru încălzirea locuinței.
