Tarifele pentru operaţiunile de export-import prin Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti, pe calea ferată în interiorul ţării, precum şi conectarea Portului la reţeaua de cale ferată cu ecartament european şi cu ecartament larg, au fost discutate în cadrul unei şedinţe, convocată de viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, la faţa locului.
Thomas Moser, directorul general al Danube Logistics, investitorul general al Portului, a informat că în câteva zile urmează să înceapă operaţiunile de transbordare a containerelor prin portul de la Constanţa, care practică tarife portuare mai mici decât cel de la Istanbul, utilizat până acum. Respectiv, preţul final al transportului de mărfuri urmează să se diminueze semnificativ. Moser a declarat că au fost încheiate acordul de colaborare cu mai multe linii maritime cu renume, cum ar fi MSC, CMA, Maersk, Wan Hai, China shiping, etc. astfel încât agenţii economici din Moldova vor avea o alegere largă a partenerilor de transport.
În cadrul şedinţei, reprezentanţii instituţiilor de stat au convenit să întreprindă toate acţiunile necesare pentru a finaliza, în termen de 3 luni, construcţia tronsonului de cale ferată care să unească cheiul Portului cu reţeaua naţională de cale ferată. Acest fapt va facilita transportarea de mărfuri în containere pe teritoriul Republicii Moldova şi va face ca Portul Internaţional Liber de la Giurgiuleşti să devină un nod de transport de importanţă regională, având în vedere interesul companiilor din România şi alte ţări de a opera prin intermediul PILG. Totodată, au fost abordate şi chestiuni legate de lipsa cadrului legal specific porturilor. Ordinul aprobat recent de către Serviciul Vamal nu corespunde pe deplin practicilor de vămuire pentru porturi, impune costuri suplimentare, reduce eficienţa serviciilor portuare. Astfel, au fost discutate posibilităţile de simplificare a procedurii de vămuire a mărfurilor transbordate prin Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”, inclusiv necesitatea de a asigura transparenţa şi eficienţa procedurii de vămuire.
Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr a declarat că Portul de la Giurgiuleşti este un proiect strategic de parteneriat public-privat, care urmează să asigure statornicia Republicii Moldova pe Dunăre şi va constitui un centru de dezvoltare a regiunii de sud a ţării, inlcusiv având menirea de a asigura cu locuri de muncă populația din satele din zonă. Însă, a precizat Valeriu Lazăr, nu toate instituţiile statului înţeleg importanţa economică, politică şi chiar geopolitică a portului şi nu execută legea în baza căreia acesta activează.
Transportul pe mare a materiei prime pentru producţia moldovenească, precum şi exporturile pe cale maritimă vor contribui semnificativ la reducerea costurilor de producere şi, respectiv, la sporirea competitivităţii exporturilor moldoveneşti, a precizat Valeriu Lazăr.
În cadrul PILG activează deja un terminal petrolier, unul cerealier, un terminal marfar ce permite importul de utilaje şi materiale de construcţie, un terminal de ulei vegetal, un terminal de containere şi cargo general.
În trimestrul I 2012, pe teritoriul terminalului petrolier al Portului Internaţional, au fost importate 13,2 mii tone de producţie petrolieră sau cu 4,6 % mai mult decât nivelul trimestrului I 2011, iar pe teritoriul vamal al Republicii Moldova au fost livrate 11,6 mii tone. La finele perioadei de raportare încă cca. 3,1 mii tone de produse petroliere erau depozitate.
Majoritatea produselor petroliere (80%) importate au fost realizate la staţiile de alimentare cu combustibil ale ÎCS "Bemol Retail" SRL. Cealaltă parte a produselor petroliere a fost destinată pentru ÎCS "Petrom-Moldova"SA şi ÎM ”Rompetrol Moldova” SA. Investitorul General este disponibil să ofere serviciile terminalului şi pentru alţi agenţi economici, importatori de produse petroliere.
De asemenea, în perioada de gestiune, Investitorul General, a continuat să presteze servicii portuare, volumul cărora a constituit 3,3 mil. lei sau 58,4% din nivelul perioadei similare a anului precedent. Diminuarea acestui indice este determinată, în mare parte, de problemele apărute în activitatea Investitorului General legate de calea ferată şi Serviciul Vamal vis-a-vis de lansarea terminalului de mărfuri. În pofida acestor circumstanţe, în luna ianuarie curent terminalul de mărfuri a demarat procesul transbordării mărfurilor. Per ansamblu, în trimestrul I pe teritoriul portului au fost introduse 7,2 mii tone de mărfuri, toate fiind aduse din exteriorul ţării.
În perioada de gestiune prin intermediul terminalului cerealier au fost exportate 20,2 mii tone, iar importate 17,4 mii tone de producţie cerealieră. La finele trimestrului I 2012, pe teritoriul terminalului cerealier erau depozitate 4,3 mii tone producţie cerealieră, aduse de asemenea, de către companiile autohtone. Volumul total al serviciilor de păstrare a cerealelor a constituit pentru perioada de gestiune 1,7 mil. lei.
Potrivit Ministerului Economiei, volumul total al investiţiilor în Portul Internaţional, pe întreaga perioadă de activitate a acestuia, conform situaţiei din 1 aprilie 2012, a constituit cca. 58,4 mil. dolari SUA, dintre care în trimestrul I 2012 au fost investite cca. 3,1 mil dolari SUA.
Investitorul General, ÎCS "Danube Logistics" SRL, a investit 48,6 mil. dolari SUA, finisând la începutul anului curent lucrările de construcţie şi de pregătire pentru deschiderea primei porţiuni a terminalului de mărfuri, iar S.C. "Trans Cargo Terminal" SRL, care a efectuat construcţia şi exploatarea terminalului cerealier - 7,3 mil. dolari SUA. În afară de aceasta, se realizarea noi proiecte investiţionale ale companiilor ÎCS "TRANS BULK LOGISTICS" SRL (volumul investiţiilor cca. 2 mil. dolari SUA), "DUNAV-TIR" SRL (0,4 mil. dolari SUA) şi ÎCS "Happy House" SRL (0,1 mil. dolari SUA).
În primul trimestru al anului curent, rezidenţii au achitat diverse impozite şi taxe în sumă de 25,5 mil. lei sau cu 6,4% mai mult decît nivelul trimestrului I 2011, inclusiv 19,2 mil. lei accize, 1,1 mil. lei pentru proceduri vamale, 3 mil. lei TVA şi 1,2 mii. lei defalcări în fondul de asigurări sociale. Volumul datoriilor rezidenţilor faţă de buget, la finele perioadei de gestiune a constituit 417 mii lei.
