Modalităţile de extindere a asigurărilor de locuinţe şi terenuri agricole au fost examinate în cadrul unei şedinţe convocate joi de viceprim-ministrul, ministrul Economiei Valeriu Lazăr, cu factorii responsabili din instituţiile de stat şi reprezentanţii companiilor de asigurări. Au fost trecute în revistă opiniile părţilor interesate şi stabilită o agendă de implementare a asigurărilor în agricultură, construcţii şi alte domenii.
„De fiecare dată când au loc calamităţi naturale ne aducem aminte că nu avem pus la punct un sistem de asigurări care să garanteze proprietarilor recuperarea daunelor produse, astfel încât aceştea să nu aştepte neapărat intervenţia salvatoare a statului”, a declarat Valeriu Lazăr. Nu mai putem tărăgăna acest proces, căci ultimii ani demonstrează că situaţia nu trebuie privită ca o întâmplare rară, ci, regretabil, ca ceva firesc. Prin urmare, mixul de politici a statului trebuie să prevadă şi un sistem de asigurări împotriva hazardelor naturale, inspirat din cele mai bune practici internaţionale, a conchis ministrul Economiei.
Dificultăţile în implementarea asigurărilor de locuinţe şi a terenurilor agricole constau în lipsa mijloacelor financiare şi a culturii de asigurări la producătorii agricoli şi proprietarii de locuinţe pe de o parte, şi daunele extrem de mari ce pot interveni, care ar pune în dificultate companiile de asigurări. Astfel, seceta din anul 2007 a provocat pagube de peste 1,2 miliarde lei, or venitul întregului sistem de asigurări pentru acel an abia a depăşit jumătate din această cifră.
Alte probleme semnalate de participanţii la şedinţă se referă la lipsa Planurilor Urbanistice Generale (PUG) ale localităţilor din Republica Moldova, care ar stabili clar zonele primejdioase pentru construcţii din punct de vedere seismic, al ocurenţei inundaţiilor sau alunecărilor de teren. Potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în prezent doar 2% din localităţile Moldovei dispun de PUG-uri. În acelaşi timp, urmează a fi stabilite riscurile ce pot fi subiect al asigurărilor, or în nomenclatorul Departamentului situaţii excepţionale sunt prevăzute 128 de situaţii de dezastru natural.
Astfel, s-a convenit elaborarea, până în luna septembrie a.c., a unui calendar de pregătire pentru implementarea asigurărilor în aceste domenii, document ce ar urma să stipuleze toate modificările de acte legislative şi normative neccesare şi să fie aprobat până la finele acestui an.
Valeriu Lazăr a constatat că sectorul de asigurări în agricultură şi de imobile s-a dezvoltat doar în ţări în care statul s-a implicat în dezvoltarea acestuia, pentru că există constrângeri de ordin material, nu există o tradiţie de a apela la serviciile de asigurări în rândul populaţiei, etc. Ministrul Economiei s-a propunţat însă pentru o intervenţie limitată a statului, prin politici proactive de stimulare a asigurărilor, însă fără ca statul să presteze servicii de asigurări propriu-zise.
„Statul trebuie să creeze pieţe şi reguli de joc, să stabilească regulatori şi să stimuleze apariţia operatorilor pieţei şi acceptarea de către populaţie a noilor servicii. Rolul statului este să stimuleze atât oferta, cât şi cererea prin subvenţionarea asigurărilor, deducerea cheltuielilor de asigurare din impozite etc., şi nu să acţioneze ca operator în piaţă”, a spus Valeriu Lazăr.
Conform analizei prezentate de către Uniunea Asigurătorilor din Moldova, în anul 2011 doar 1% din locuinţe şi doar 3% din terenurile agricole au fost asigurate contra calamităţilor naturale.
