Interlic.md

„Aici se construieşte cu fonduri europene” – este un anunţ pe care-l poţi citi peste tot, pe autostrăzile germane, pe clădirile istorice renovate din Centrul Europei şi chiar pe ruine abandonate, în Grecia. Ce şi-ar dori şi premierul Vlad Filat: nu ruine, ci ca publicul să fie informat despre mulţimea de proiecte finanţate din exterior, mai ales de Uniunea Europeană care rămâne principalul donator al Republicii Moldova, cu 337 milioane de euro.  Urmează Statele Unite şi BERD, Banca Mondială şi România. În total, a precizat premierul Filat la şedinţa de guvern de astăzi, sunt în derulare proiecte finanţate din exterior cu peste un miliard de euro. Europa Liberă a stat de vorbă cu ministrul de finanţe Viaceslav Negruţa:

Veaceslav Negruţa: „Din momentul când decizia politică a fost unanim susţinută, direcţia proeuropeană a Republicii Moldova, respectiv am avut deschidere deplină din partea partenerilor noştri, în special, cei din Europa, care au venit cu mai multe proiecte, pachete financiare, pentru a susţine acest efort. E vorba de proiecte în infrastructură, e vorba de drumuri, ceea ce, de fapt, creează infrastructura necesară pentru apropierea către standardele europene şi în alte domenii ale vieţii sociale: democraţie, instituţii de drept şi aşa mai departe, dar e nevoie şi de infrastructura materială. Fondurile care sunt alocate sunt unele importante. Au venit din partea partenerilor noştri, atunci, în martie 2010, când am avut şedinţa grupului de parteneri la Bruxelles. Este urmare a acelor decizii luate acolo şi noi vedem din plin susţinere, din plin finanţare pentru aceste angajamente pe care şi le-a asumat Bruxelles-ul. Pe de altă parte, noi nu aşteptăm doar aceste pachete. Noi depunem efort şi, principalul, vedem şi realizarea acţiunilor noastre. Nu se mai întâmplă cum a fost când se cheltuia banul, iar drumul nu apărea. Acuma se vede că merg lucrări şi apar şi drumuri, şi apare infrastructura pentru care se cheltuie banii. Dar, pe de altă parte, dacă vorbim la nivel politic, declaraţia domnului Baroso de ieri este o apreciere a efortului depus aici, la Chişinău şi, pe de altă parte, este un puternic mesaj de încurajare pentru de a continua parcursul nostru.”

Europa Liberă: Deci, vă referiţi la declaraţia domnului Barroso, care spunea că Republica Moldova are toate şansele să semneze Acordul de Asociere, anul viitor.

Veaceslav Negruţa: „Exact. Declaraţia este şi un mesaj foarte puternic de încurajare a Republicii Moldova să continue parcursul european.”

Europa Liberă: Cum îi explicăm simplului cetăţean că, în baza asistenţei financiare din partea partenerilor occidentali, s-a reuşit să se construiască fie drumul, fie apeductul, pentru că multă lume rămâne la ideea că nimic nu e sesizabil deocamdată.

Veaceslav Negruţă: „Din gură în gură, se amplifică perceperea greşită. Că dacă simplu urci într-un mijloc de transport şi parcurgi un pic drumurile, se vede că banul s-a cheltuit, care a venit din Europa, iar urmare a acestei cheltuiri de ban, apare şi infrastructura necesară. Sigur, încă multe proiecte sunt în derulare şi finalitatea urmează să fie în 2014-2015. Unele proiecte sunt anunţate, dar încă procedurile n-au început propriu-zis, că sunt şi astfel de proiecte. Ceea ce a fost enunţat astăzi de domnul prim-ministru, 1 miliard şi 4 milioane de euro sunt proiectele deja pornite, pentru că, dacă ne aducem aminte, suma este practic dublă, cea care a fost anunţată în 2010, ca şi susţinere din partea partenerilor noştri. Important este că 52% din sumele respective sunt cu titlul de donaţie, cu titlu nerambursabil şi nu implică împovărarea Republicii Moldova sau împovărarea cetăţeanului nostru, care ulterior ar fi trebuit să achite. Nu, nu este o împovărare, nu este o datorie şi ceea ce se cheltuie va rămâne ca şi moştenire a statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi atunci de ce politicienii din opoziţie, în cele mai multe cazuri, spun că povara care va reveni unui cetăţean al Republicii Moldova se va răsfrânge  nu doar asupra copilului său, dar şi asupra nepotului său?

Veaceslav Negruţa: „Probabil că sunt politicieni care încearcă că manipuleze cu astfel de declaraţii, pentru că, dacă ne uităm la efectul acestor investiţii, acestor cheltuieli publice, vom vedea că efectul este mult mai complex. Este, de fapt, infrastructura necesară pentru creşterea economică. Ce înseamnă drumuri mai bune? Aceasta înseamnă un flux de transport, activitate comercială în creştere, care ulterior contribuie la creşterea produsului intern brut.”

Europa Liberă: Cât i-ar reveni unui cetăţean, unui moldovean, ca şi povară? 

Veaceslav Negruţă: „Ca şi povară a datoriei, conform calculelor este ceva în jur de 300 de dolari per cetăţean.  Dar suma este infimă şi ea de fapt nu este simţită de cetăţean, pentru că nu are nicio obligaţie cetăţeanul să întoarcă această datorie. Datoria noastră, care se cifrează acum la ceva în jur la 23% faţă de produsul intern brut este cea mai mică din Europa. Poate 1-2 ţări mai au aşa datorie mică. Gradul de îndatorare este net inferior faţă de economii care într-adevăr simt povara datoriilor şi sunt în plină criză, din cauza datoriilor guvernamentale. Noi avem un spaţiu chiar să mai luăm bani cu împrumut şi să investim banii aceştia în dezvoltări economice.”

Europa Liberă: Problema până acum era că absorbiţi aceşti bani, dar mulţi dintre ei, probabil, se duc la consum.

Veaceslav Negruţa: „Şi dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani vedem că, de fapt, împrumuturile n-au fost pentru consum. Împrumuturile care au fost luate au fost exact pentru crearea infrastructurii rurale, infrastructurii sociale. Proiecte care sunt în derulare. Nu merg la consum banii respectivi. Banii aceştia sunt în investiţie.”

Europa Liberă: Şi partenerii de dezvoltare care oferă asistenţă nu obosesc să spună: „Mai mult pentru mai mult”. Reuşeşte Republica Moldova să ţină piept acestor solicitări care vin din partea partenerilor?

Veaceslav Negruţa: „Eu nu cred că corect este formulată întrebarea: solicitări din partea partenerilor. Pentru ceea ce reuşim noi, de fapt, partenerii ne oferă suplimentări financiare. Respectiv, ne propunem să facem mult mai mult pentru ţara noastră, pentru cetăţenii noştri ca să venim cât mai aproape de standardele europene. „Mai mult pentru mai mult” înseamnă o abordare nu unilaterală, solicitări din partea europenilor şi din partea noastră – efort. Nu, pentru ceea ce facem noi vin suplimentările şi, de fapt, vedem şi evoluţia care este. Am văzut chiar şi anul acesta mai multe declaraţii din partea funcţionarilor europeni, care au suplimentat anumite donaţii, anumite pachete financiare, pentru că Republica Moldova merge în direcţia corectă pe care şi-o doreşte, care a fost declarată de la bun început şi respectiv este apreciată.”

Europa Liberă: Bănuiesc că cineva ar putea să se întrebe de ce vorbim doar despre asistenţa pe care o acordă partenerii occidentali, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi nu vorbim nimic despre asistenţa din partea estului, din partea Federaţiei Ruse. 

Veaceslav Negruţa: „Bine, noi aici avem un dialog foarte activ pe direcţia estului. În mare parte, sunt discuţii şi dialog ce ţin de relaţiile noastre bilaterale, comerciale, economice. Avem tradiţii în a furniza anumite tipuri de producţie pe piețele din est. Pe de altă parte, suntem importatori sută la sută de resurse energetice, cum ar fi gazele naturale şi dialogul merge şi pe direcţia estului. Este adevărat că asistenţa şi relaţiile financiare, sub formă de credite, granturi – aici avem un dialog mult mai slab cu partenerii din est. Dar, de fapt, vedem şi oportunităţile pentru că orice resurse creditare trebuie să fie privite din punctul de vedere al costului. Pe de altă parte, dacă sunt disponibile astfel de finanţări. Or, de exemplu, cu partenerii din vest, cu Uniunea Europeană,  cu Statele Unite ale Americii avem nişte mecanisme clar testate şi aplicate, în alte cazuri, până la Republica Moldova. Pe direcţia est, din păcate, n-am avut careva mecanisme transparente, unele foarte funcţionale şi viabile, bazate pe anumite criterii, până în prezent. Nu exclud că, în viitorul apropiat, vecinii noştri din est ar putea să pună în aplicabilitate şi să ofere astfel de mecanisme, dar urmează dialogul în continuare.”

Europa Liberă: Bine, opoziţia parlamentară, dar şi extraparlamentară, insistă, în ultimul timp, să spună despre avantajele pe care le oferă Republicii Moldova o eventuală aderare la Uniunea Euroasiatică. Dumneavoastră, cei de la guvernare, aţi făcut nişte evaluări, aţi văzut dacă Republica Moldova ar putea beneficia?

Veaceslav Negruţa: „Trebuie să pornim de la acele premise pe care le avem azi. Decizia la nivel politic, decizia la nivel de Parlament este una foarte clară: direcţia europeană este direcţia în care ne mişcăm. Respectiv, oricare alte discuţii au dreptul la viaţă, dar trebuie privite din priorităţile naţionale pe care şi le-a trasat Republica Moldova şi, în măsura posibilităţilor, adaptate, dacă pot fi adaptate, preluate, iar dacă contravin de principiu, atunci respectiv nu pot fi aplicate. Eu sunt sigur că decizii la subiectul respectiv, în timpul apropiat, nu cred că vor fi luate, din simplul motiv că avem ceea ce avem. Direcţia eurointegrării, decizie politică şi, mai mult ca atât, cu un plan şi cu o foaie de parcurs bine stabilite şi important - cu paşi deja realizaţi.”

Europa Liberă: Aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan ar aduce beneficii Moldovei? 

Veaceslav Negruţa: „Ceea ce ne-am propus noi, negocierile pentru a avea un regim liberalizat şi aprofundat de comerţ cu Uniunea Europeană este benefic pentru Republica Moldova. Alte discuţii trebuie privite din punctul de vedere al dialogului, discuţiilor la nivel bilateral şi din interesul economic al Republicii Moldova.”

Sursa: Radio Europa Liberă