Interlic.md

IDIS Viitorul în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Schtiftung a prezentat astăzi, 1 octombrie, cea de a 14-a ediţie a Monitorului Social cu genericul „Îmbătrânirea populaţiei: de la provocări la beneficii”. Autoarea analizei incluse în acest Monitor Social este Olga Găgăuz, expert asociat IDIS „Viitorul”, doctor în sociologie.

Dezvoltarea unei societăţi pentru toate vârstele este o direcţie prioritară în adaptarea societăţii la fenomenul îmbătrânirii populaţiei. Modernizarea sistemului de pensionare este o problemă care necesită soluţionare cât mai rapidă, având drept scop creşterea treptată a vârstei de pensionare, egalarea acesteia dintre bărbaţi şi femei, precum și introducerea unui format definit de contribuţii prin dezvoltarea unei scheme pe mai mulţi piloni. De asemenea, este necesară dezvoltarea infrastructurii de deservire a persoanelor în vârstă înaintată: ajutorul şi îngrijirea la domiciliu, programe de deservire socială la nivel comunitar, instituţii care acordă îngrijire de lungă durată.

Deși în Republica Moldova coeficientul îmbătrânirii populaţiei constituie 14,8% fiind în creştere constantă pe parcursul ultimilor 40 de ani, ea nu este cea mai îmbătrânită țară de pe continentul european: o bună parte a țărilor europene economic dezvoltate sunt cu mult mai îmbătrânite, coeficientul de îmbătrânire având o valoare de circa două ori mai mare (de exemplu, Italia, Germania, Austria, Franța). Însă, țările dezvoltate au devenit bogate înainte de a deveni îmbătrânite, pe când Republica Moldova a devenit îmbătrânită demografic înainte de a fi dezvoltată economic.

„Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, precum şi la vârsta de 65 ani, în ţările europene economic dezvoltate a crescut mai repede decât speranţa de viaţă generală. Ca rezultat, europenii trăiesc mai mult, creşte durata medie a vieţii trăite fără maladii şi dizabilități. Acest fapt este în concordanţă cu progresul obţinut în domeniul ocrotirii sănătăţii şi promovarea modului de viaţă sănătos. În spaţiul CSI, tranziţia economică de lungă durată, reformarea sistemelor de sănătate, scăderea nivelului de trai al populaţiei rămân în continuare factori determinanţi care împiedică creşterea speranţei de viaţă la naştere şi a duratei medii de viaţă sănătoasă”, explică Olga Găgăuz.

Migrația populației, de asemenea, are un impact negativ asupra dinamicii efectivului și structurii populației, contribuind la amploarea procesului de îmbătrânire demografică. Dat fiind faptul că în majoritatea cazurilor peste hotare pleacă persoane tinere în vârstă aptă de muncă, acest contingent în structura populației se micșorează și, respectiv, se modifică raportul dintre cele trei grupe mari de vârstă (copii, adulți, vârstnici).

Potrivit autoarei Monitorului, Republica Moldova îmbătrânește neuniform, în profil teritorial ponderea populaţiei vârstnice variază în unele raioane, de la 10,7% în zona de centru, până la 24,3% în zona de nord Cel mai bătrân efectiv al populaţiei după vârstă s-a creat în zona de nord a ţării, media estimată fiind de 18,3%. Cele mai afectate sunt raioanele Donduşeni, cu o pondere a populaţiei vârstnice de 24,3%, Drochia – 21,6%, Briceni – 21,4%, Edineţ – 21,1%, Râşcani – 20,4% şi Ocniţa – 19,8%.

Monitorul cuprinde o platformă de discuţii, unde se regăsesc poziţiile mai multor experţi în demografie.

„Îmbătrânirea demografică presupune o serie de provocări: pentru piaţa muncii, pentru sistemele de sănătate, dar şi pentru calitatea vieţii după pensionare. Mulţi se aşteaptă la o degradare a calităţii vieţii persoanelor ieşite la pensie, alţii consideră că pensionarii vor fi preocupaţi doar de propriile interese, lăsând astfel pe umerii tinerei generaţii o povară grea”, consideră Gheorghe Ţurcanu, viceministrul Sănătății R. Moldova.

„Republicii Moldova ca şi altor state din spaţiul CSI îi este caracteristic fenomenul „îmbătrânirii rapide” inclusiv şi din cauza mortalităţii în rândul populaţiei apte de muncă. În prezent, problemele-cheie la care trebuie de atras atenţia sunt: reforma modului de asistenţă a oamenilor în etate; implementarea acţiunilor de schimbare a imaginii oamenilor în etate prin promovarea ideii că aceştia au un rol activ în societate; includerea şi abordarea serioasă a acestui subiect în strategia de ţară 2020”, remarcă Alexandre Sidorenko, Senior Advisor, European Centre for Social Welfare Policy and Research, Viena, Austria.

„În ţara noastră vârsta de pensionare este o teroare pentru persoanele de peste 60 de ani. Astfel, doar 25 la sută din vârstnici sunt angajaţi şi doar 50% au lucrat doar un an după atingerea vârstei de pensionare. Prin vârsta de pensionare bătrânii sunt limitaţi şi descurajaţi. Astfel, pe de o parte, statul nu oferă condiţii ca aceste persoane să-şi exercite dreptul la muncă, iar pe de altă parte, nici nu stimulează dorinţa persoanelor după vârsta de pensionare de a munci în continuare”, explică Valeriu Sainsus, conferenţiar universitar, demograf, Academia de Studii Economice din Moldova.

„Dacă e să analizăm situația materială a bătrânilor, putem spune că doar 3-4% dintre aceștia sunt cât de cât asigurați cu cele necesare, restul existând la limita sărăciei. Este o mare sărăcie în gospodăriile și casele persoanelor în etate. Majoritatea așteaptă ajutor de la copiii plecați la munci peste hotare, de la vecini și de la primărie”, argumentează Valeriu Scutelnic, primarul satului Bîrnova, Ocniţa.

Varianta integrală a Monitorului Social poate fi accesată aici:

http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=353&id=4011&t=/PUBLICATII-PERIODICE/Monitorul-Social/Imbatranirea-populatiei-de-la-provocari-la-beneficii