Interviul Europei Libere cu ministrul finanțelor Veaceslav Negruță
Guvernul de la Chişinău a aprobat proiectul de buget pentru anul 2013. Documentul prevede venituri în mărime de 22,7 miliarde de lei şi cheltuieli de 23 miliarde de lei, cu un deficit în sumă de 874,8 milioane de lei. Încasările din sursele externe vor creşte cu aproximativ 23 la sută şi vor depăşi două milliarde şi jumătate de lei. Deficitul bugetar ar putea fi de 875 milioane de lei. Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, datoria de stat până la finele anului viitor va creşte cu peste un miliard de lei şi va ajunge la aproape 22 miliarde de lei. Documentul precizează că unul dintre scopurile proiectului este acoperirea cheltuielilor majore din contul bugetului, fără a apela la asistenţa externă.
Europa Liberă: Domnule ministru, potrivit legislaţiei în vigoare, Cabinetul de Miniştri este obligat să prezinte Legislativului proiectul de buget pentru anul viitor până astăzi, până la 1 octombrie. Va ajunge bugetul astăzi în Parlament?
Veaceslav Negruță: „Sigur că, pentru că etapa de examinate şi adoptare în Guvern a avut loc, săptămâna trecută, şi respectiv nu văd motive ca să nu realizăm prevederea legală. Azi va fi prezentat proiectul bugetului în Parlament."
Europa Liberă: La pregătirea Legii bugetului se pare că aţi lucrat încă din primăvară. Aşa e?
Veaceslav Negruță: „Din iarnă, din februarie 2012."
Europa Liberă: Vreau să vă întreb dacă la bază a fost statistica de atunci pentru că, între timp pronosticul s-a schimbat, politica fiscală a fost adoptată în iulie, PIB-ul e altul... Nu riscaţi să prezentaţi deputaţilor un buget mai mult virtual?
Veaceslav Negruţă: „Oricum există riscul că e nevoie de ajustarea unor indicatori economici, în special în ce ţine de creşterea economică. Dar noi am luat la bază, este adevărat, politica fiscală care este deja adoptată de către Parlament şi am luat la bază cadrul macroeconomic sau prognoza macroeconomică din luna iunie. Respectiv, chiar dacă există o doză de risc, creşterea economică să fie un pic mai mică decât cea prevăzută, totodată sunt temei de a spune că sunt şi alţi factori care să determine din contra, creşterea produsului intern brut, cu 5% pentru anul viitor, aşa cum este prevăzut în bugetul 2013."
Europa Liberă: Şi atunci repartizarea cheltuielilor ar putea să suporte modificări?
Veaceslav Negruţă: „Nu cred pentru că şi aici avem alte instrumentare necesare, pentru a amortiza din eventuala necesitate de modificare a părţii de cheltuieli. Vreau să vă spun că avem certitudinea că bugetul este unul realist, iar revizuirea unor indicatori macroeconomici, în noiembrie, care se aşteaptă a fi, în luna noiembrie, chiar dacă creşterea se aşteaptă a fi poate cu un punct mai mică, nu exclude ca alţi indicatori să fie cu semnul plus şi atunci nu va fi afectată construcţia bugetară."
Europa Liberă: Domnule ministru, să ne referim la cheltuielile bugetare. Ce ar trebui să se întâmple pentru majorarea acestora în condiţii de austeritate? Oricum trecem încă prin criză, nu se ştie când se termină această criză...
Veaceslav Negruță: „Sigur. Noi depunem eforturi pentru a consolida resursele pe intern. Şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine: toate acele repere care au fost introduse pe parcursul acestor 2-3 ani în legislaţia fiscală vin anume să facă ca administrarea fiscală să fie mult mai bună, gradul de colectare şi conformare la legislaţia fiscală să fie mult mai mare. Eu am să vă dau doar o cifră, reieşind din tendinţa ultimilor 3 ani, vreau să vă spun că veniturile la bugetul public consolidat au crescut de la 24 de miliarde la 37 de miliarde, o creştere destul de considerabilă, ceea ce demonstrează că ne-a reuşit să consolidăm resursele financiare necesare pentru a face faţă părţii de cheltuieli. Dar încă se munceşte. În 2013 va intra deplin prevederea legală care prevede metodele indirecte de evaluare a veniturilor şi proprietăţilor supuse impozitării. Şi eu sunt sigur că resursele pe intern ne vor asigura acel confort financiar necesar, pe de o parte, pe de altă parte, să nu recurgem la finanţări excepţionale externe."
Europa Liberă: Chiar precizaţi şi în document că unul dintre scopurile proiectului este acoperirea cheltuielilor majore din contul bugetului, fără a apela la asistenţă externă.
Veaceslav Negruță: „Fără a apela la asistenţă externă excepţională."
Europa Liberă: Domnule ministru, guvernarea trebuie să găsească bani şi pentru educaţie, şi pentru sănătate, şi pentru familie, şi pentru bătrâni, şi pentru tineri. Orice reducere a cheltuielilor în aceste domenii într-un fel discreditează guvernarea şi intenţia de a promova reformele. Reuşiţi să găsiţi bani pentru toţi şi pentru toate?
Veaceslav Negruță: „Da, este adevărat, reuşim. Şi mai mult ca atât, noi nu mergem pe filiera sau pe calea reducerii acestor cheltuieli. Ori, toate cheltuielile pentru protecţia socială, pentru ocrotirea sănătăţii, pentru învăţământ şi alte domenii de importanţă socială şi vitală sunt în creştere, creşterile sunt considerabile. Dar totodată noi punem accent şi pe alte domenii care vin să asigure plusvaloarea şi ulterior creşterea economică. Şi am să vă dau un exemplu, complexul pentru combustibil şi energie este în creştere de 2 ori faţă de anul 2012. Justiţia, care este în plină reformă, va creşte anul viitor cu 55%, agricultura, gospodăria silvică şi gospodăria apelor sunt în creştere cu 54%. Sunt domenii în reformă, pe de o parte, iar pe de altă parte, sunt exact acelea de care avem nevoie pentru următorii 2-3 ani, pentru a impulsiona atractivitatea investiţională a Republicii Moldova, de a asigura creşterea economică şi ulterior, în mod indirect, şi veniturile la buget, pentru a face faţă şi altor programe sociale."
Europa Liberă: Bănuiesc că unii s-ar întreba dacă vă va reuşi să combateţi îmbogăţirea oligarhilor, în condiţiile actuale de profundă criză economică.
Veaceslav Negruţă: „Noi nu ne-am pus ca scop să combatem îmbogăţirea. Acei care au capacităţi să se îmbogăţească... important este ca îmbogăţirea pe care o fac în interes personal să fie împărtăşită într-un fel şi cu statul. Ori, există obligaţiunile fiscale faţă de stat, respectiv este nevoie de a achita impozitele la stat. Din păcate, s-a întâmpla că pe parcursul anilor anume această categorie de oameni care pot genera venituri, pot crea plusvaloare, nu ştiu cum s-a făcut că au ocolit sistemul fiscal. Or, cum am zis, din 2013, din plin toţi acei care generează venituri şi pot vor avea obligaţiunea fermă de a împărţi din acestea şi cu statul. Iar veniturile pe această cale la buget trebuie să crească. Nu ne-am pus ca scop să combatem oamenii care pot genera venituri. Vrem doar şi aceşti oameni să fie parteneri în dezvoltarea întregii societăţi."
Europa Liberă: Nu v-aţi gândit cumva la un fel de impozitare după modelul Franţei, acolo unde marile proprietăţi şi vehiculele luxoase sunt impozitate dur.
Veaceslav Negruță: „Este doar o propunere în Franţa de a impozita cu 75%. Dar este o diferenţă enorm de mare, în Franţa toată lumea ştie cine sunt acei cu venituri mari şi cu proprietăţi mari. În Republica Moldova urmează anul 2013, când îi vom identifica şi îi vom avea în registrele noastre fiscale. La etapa următoare nu e exclus să fie o abordare un pic mai consolidată faţă de aceşti cetăţeni. Da, este adevărat şi alt aspect: impozitarea excesivă şi mă tem că Franţa ar putea să aibă această problemă care poate să ducă la părăsirea acestei ţări a oamenilor bogaţi şi transmiterea atât a venitului, cât şi a proprietăţilor, înregistrarea lor în alte ţări şi atunci ce are de câştigat bugetul şi ţara?"
Europa Liberă: Dar şi la noi cine plăteşte mai mult impozite? Bugetarii, business-ul mic şi mijlociu?
Veaceslav Negruță: „Este adevărat, începând cu anul viitor, vor plăti toţi."
Europa Liberă: Se zice că şi unii inspectori fiscali şi-au făcut averi mari, averi peste noapte. Sistemul fiscal cum e? Corupt, mai puţin corupt?
Veaceslav Negruţă: „Sigur că există oricând aceste dubii şi suspiciune, nu doar în sistemul fiscal, în mai multe domenii care sunt într-un fel provocate de sistemul de lucruri care există în Republica Moldova. Dar toţi acei care sunt în sistemul fiscal vor fi primii testaţi prin Legea cu privire la metodele indirecte de taxare, prin metodele indirecte de evaluare a bunurilor imobile şi a veniturilor. Toţi inspectorii fiscali, la fel ca şi toţi ceilalţi, vor fi obligaţi să-şi constate averea şi veniturile la situaţia din 1 ianuarie 2013. Legea va fi aplicată faţă de toţi, indiferent de funcţia şi domeniul în care activează."
Europa Liberă: Domnule Negruţă, auzeam de la deputaţii liberali că vor încerca să propună mărirea salariului minim lunar... Aveţi de unde?
Veaceslav Negruță: „De fapt, proiectul Legii bugetului pentru 2013 prevede majorarea venitului sau a salariului minim pentru sistemul bugetar la 900 de lei."
Europa Liberă: De la 600 lei?
Veaceslav Negruţă: „Da, deci este o creştere, deşi indicatorul respectiv este mai mult de referinţă, dar totuşi în baza lui se calculează toate celelalte trepte de salarizare, aplicat conform reţelei tarifare unice. Respectiv orice propuneri au dreptul să fie. Noi nu comentăm declaraţiile sau opţiunile politice. Ele au dreptul la viaţă. Noi ne uităm la cadrul financiar pe care îl avem la bugetul. Şi tot ce am propus în proiectul de buget are acoperirea necesară financiară, să nu se transforme în simple declaraţii.”
Europa Liberă: Recent deputatul neafiliat, Mihai Godea, a criticat dur politica Guvernului de aplicare a mecanismului de impozitare indirectă a cetăţenilor moldoveni aflaţi la muncă peste hotare, dar şi nedreptăţirea diasporei prin introducerea vinietei cu un preţ exorbitant de mare. Mai puteţi interveni, mai schimbaţi ceva sau rămâneţi la părerea pe care aţi avut-o?
Veaceslav Negruță: „Noi părerea noastră am expus-o la etapa când a fost examinată chestiunea în şedinţă de Guvern. Respectiv există susţinere şi proiectul are o susţinere necesară din partea întregului Guvern. În ceea ce ţine de metodele directe şi indirecte, acestea nu vizează persoanele care se află peste hotare şi aici trebuie să fie corect oricare politician care se dă în comentarii. Momentul doi care ţine de vinietă sau de taxa respectivă: noi am făcut anumite calcule şi le-am pus la baza acestui proiect. Evident că legiuitorul are tot dreptul să examineze şi să ne ceară toate detaliile pe care noi cu plăcere le vom oferi şi decizia le va aparţine. Dar vreau să spun că vinieta vizează cetăţenii noştri doar în cazul în care maşina nu este înregistrată în Republica Moldova. Din momentul când, şi pentru aceasta mai sunt exact 30 de zile, maşina este înregistrată şi are plăcuţe de Moldova, vinieta nu afectează cetăţeanul nostru, cetăţeanul Republicii Moldova. De aceea fac încă o dată apel la înregistrarea acestor maşini care sunt încă multe la umăr şi circulă pe drumurile Republicii Moldova, dar într-un fel se eschivează de la plata acelor taxe de drumuri. Ai înregistrat maşina – nu ai treabă cu vinieta. Atât.”
Europa Liberă: Proiectul Legii bugetului pentru anul viitor va întări într-un fel autonomia financiară a instituţiilor de învăţământ. Ele vor putea gestiona direct banii câştigaţi din contractele cu studenţii şi alte servicii pe care le prestează, fără a mai trece aceste venituri prin Ministerul Finanţelor. Aţi spus, la aprobarea bugetului de către Guvern că, odată cu extinderea autonomiei financiare, de la 1 ianuarie 2013, profesorii universitari nu se vor mai considera angajaţi bugetari. Dar nu aţi explicat ce consecinţe poate avea acest lucru. Sunt pregătite instituţiile de învăţământ superior pentru această etapă?
Veaceslav Negruţă: „Da, sunt pregătite. De fapt, consecinţele sunt benefice atât pentru instituţiile de învăţământ superior, cât şi pentru profesori. Profesorii nu vor mai avea acele limitări care puteau să existe ca angajaţi bugetari, într-o formă sau alta. Respectiv profesorii nu au decât să câştige. În expresie bănească, atât universităţile, cât şi profesorii au de câştigat. Sigur, poate că e cazul să discutăm şi să aducem mai multe detalii. La capitolul acesta, lucrăm cu Ministerul Educaţiei, pentru a avea şi o întrevedere necesară cu rectorii instituţiilor de învăţământ. Dar vreau să vă spun că această reformă este rodul muncii în comun dintre universităţile noastre, rectorii şi Ministerul Educaţiei, şi Ministerul Finanţelor. Este o experienţă în întreaga lume, în European, în special, unde universităţile deţin această autonomie necesară. Iar autonomia financiară este ceea ce ghidează activitatea şi calitatea serviciilor în domeniul învăţământului superior.”
