Interlic.md

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a făcut publică o nouă analiză comparativă a dezvoltării sectorului de comunicaţii realizată anul curent în 29 de ţări din Europa, CSI, Georgia şi Mongolia, Orientul Apropiat şi Africa de Nord. Conform acestea, R. Moldova îşi menţine poziţia pe care a avut-o în primul studiu cu aceeaşi temă efectuat în anul 2009. La capitolul corespunderea cadrului de reglementare cu normele Uniunii Europene (UE), studiul relevă că ţara noastră se situează pe locul doi după Georgia în grupul statelor CSI, Georgia şi Mongolia.

Studiul a fost prezentat la Conferinţa regională a sectorului de comunicaţii electronice organizată de BERD la finele lunii septembrie la Aman, Iordania. La eveniment a participat şi reprezentantul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), Vladimir Vozian, şef de direcţie la ANRCETI.

Studiul conţine o analiză comparativă a cadrului legislativ şi de reglementare din cele 29 de ţări în ceea ce priveşte corespunderea acestuia cu cele mai bune practici în domeniu identificate de BERD. Aceste practici stau la baza cadrului comun de reglementare şi a recomandărilor UE în domeniul comunicaţiilor electronice. Criteriile de evaluare a gradului de corespundere vizează cadrul de reglementare, accesul la piaţă şi mediul operaţional. Pentru evaluare a fost utilizat sistemul de puncte: de la 0 (lipsă de performanţe) până la 100 de puncte (corespundere deplină cu toate practicile identificate).

Potrivit studiului, R. Moldova cu 64 de puncte la activ are un nivel mediu de corespundere şi se situează înaintea ţărilor cu un nivel jos de corespundere (Azerbaidjan, Belarus, Serbia, Kazahstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan) şi după ţările cu un grad deplin şi un grad înalt de corespundere. Acestea sunt statele membre ale UE, majoritatea dintre care, precum şi Croaţia, au acumulat peste 85 puncte, iar o parte dintre ele– până la 98 puncte. Ţara noastră este devansată, de asemenea, de Macedonia şi Muntenegru.

Autorii studiului consemnează progresele înregistrate de R. Moldova la capitolul implementarea regimului de autorizare generală, soluţionarea litigiilor, independenţa de jure a autorităţii de reglementare, aplicarea sistemului de reglementare preventivă a pieţelor de comunicaţii electronice. În acelaşi timp, studiul arată că principala carenţă a cadrului legislativ şi de reglementare a comunicaţiilor electronice din R. Moldova este legată de starea managementului spectrului de frecvenţe radio: lipsa politicii publice a statului în domeniul gestionării benzilor de frecvenţe pentru utilizare neguvernamentală, indisponibilitatea spectrului de frecvenţe pentru serviciile noi, durata îndelungată a procedurii de punere la dispoziţia pieţei a resurselor de spectru disponibile, transparenţa redusă a resurselor de spectru şi a procesului de alocare a acestora, existenţa barierelor pentru utilizarea spectrului de către furnizori pe principii de neutralitate tehnologică etc.

Studiul BERD consemnează şi alte carenţe care au influenţat negativ scorul obţinut de R. Moldova: lipsa independenţei depline a autorităţii de reglementare, accesul limitat la infrastructura asociată, rate joase de penetrare a serviciilor în bandă largă la puncte fixe, mecanismul ineficient de acordare a drepturilor de trecere furnizorilor de comunicaţii electronice (accesul la terenuri, drumuri, clădiri în vederea pozării reţelelor), lipsa portabilităţii numerelor telefonice în reţelele fixe şi mobile. ANRCETI precizează că o bună parte din actele de reglementare privind implementarea portabilităţii numerelor în reţelele de telefonie fixă şi mobilă din R. Moldova au fost adoptate după încheierea studiului BERD, iar lansarea portabilităţii numerelor telefonice este preconizată pentru anul 2013.