Vânturi mai reci din vest. Deși șocurile macroeconomice externe au avut un impact major asupra economiei moldovenești în prima jumătate a anului 2012, potențialul negativ al acestora încă nu s-a epuizat. Economia UE a intrat în trimestrul III 2012 în recesiune tehnică, înregistrând două trimestre consecutiv creștere economică negativă. Deși marile economii europene caută în permanență soluții pentru înlăturarea problemelor existente și adoptă noi măsuri de stabilizare, problemele nu pot fi înlăturate cu ușurință. Astfel, dacă criza din UE va continua, efectele negative asupra economiei moldovenești se vor amplifica, iar Moldova riscă să rămână în zona unei creșteri economice nesemnificative în anul 2013, chiar dacă admitem relansarea puternică a sectorului agricol.
Eșecul în competiția internațională pentru investiții. Poziția mediocră a Moldovei în clasamentul internațional „Doing Business” relevă pe deplin „atractivitatea” țării noastre pentru investitori. În anii 2011 și 2012 Moldova nu a beneficiat de investiții străine directe (ISD) importante. Chiar dacă uneori acest eșec este atribuit situației dificile în care se află economia globală, în unele state din regiune influxul de ISD a crescut în prima jumătate a anului 2012 (Ucraina, Georgia, Bulgaria), pe când în Moldova s-a înregistrat un declin de 39%. De fapt, putem afirma că Moldova deja a pierdut competiția cu multe dintre aceste state. Acum țara riscă nu doar să devină mai puțin atractivă pentru investitorii străini, dar chiar să fie părăsită de către unii investitori importanți. Unii dintre ei deja și-au exprimat această intenție în urma unor recente conflicte cu inspectoratul fiscal.
Creșterea presiunilor politice asupra Băncii Naționale a Moldovei. Unul din riscurile majore pentru anul 2013 este că rivalitatea politică dintre membrii AIE ar putea să rezulte în creșterea presiunilor politice asupra Băncii Naționale a Moldovei. În particular, aceasta ține de inițiativa legislativă privind reorganizarea organelor de conducere a BNM și includerea unui reprezentant numit de Guvern în componența Consiliului de supraveghere care urmează a fi creat. Asemenea prevedere contravine bunelor practici internaționale privind independența băncilor centrale și, în particular, Tratatului de constituire a Comunității Europene și statutului Băncii Centrale Europene. În acest context accentuăm că independența băncii centrale este o condiție de bază pentru menținerea stabilității prețurilor deoarece aceasta previne implicarea actorilor politici care ar putea manipula politica monetară în interese electorale.
Dezechilibre majore pe piața muncii. Situația șubredă de pe piața muncii nu poate fi asociată doar cu crizele economice globale și regionale, care au avut și ele impactul lor negativ, dar reprezintă mai degrabă o caracteristică a întregii perioade de tranziție a economiei moldovenești incapabile să se adapteze noilor necesități. Totuși, piața muncii a ajuns la un moment critic când deficitul forței de muncă împiedică avansarea economiei. Chiar la starea curentă de modernizare, economia moldovenească ar putea crește preț de câțiva ani prin utilizarea mai bună a factorului muncă. Astfel, migrația devine un fenomen mai periculos decât acum câțiva ani, producând mai multe pierderi economiei decât beneficii generate de potențialele remitențe. Mai mult ca atât, în 2013, în potențialul scenariu de răcire continuă a cererii interne și externe, există riscul ca companiile să întâmpine dificultăți în desfacerea producției. Aceasta va reduce capacitatea firmelor să majoreze salariile, care reprezintă un factor important pentru a menține forța de muncă și a o motiva să lucreze.
Populism excesiv în ce privește formarea bugetului și politicilor bugetar-fiscale pentru anul 2014. Rezultatele relativ bune înregistrate de Guvern în perioada precedentă în stabilizarea finanțelor publice ar putea fi ușor spulberate la elaborarea bugetului pentru 2014, dacă Guvernul va cădea pradă populismului electoral. Acest risc poate să fie amplificat și de dorința fiecărei componente a Alianței de a oferi cât mai multe beneficii potențialilor alegători sau de a evita reforme nepopulare pe segmentul lor de responsabilitate. În acest sens, semnarea unui nou Memorandum cu FMI ar diminua aceste riscuri și ar menține linia de reforme lansate. Existența unui astfel de document ar servi drept cadru asumat de toate componentele Alianței și ar limita pornirile populiste ale acestora. Expert-grup
