Menținerea deficitului bugetar. În condițiile unei creșteri economice negative și în pofida tuturor presiunilor și tentațiilor politice, Guvernul a reușit menținerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil de scăzut. Chiar dacă nu s-a reușit atingerea țintei inițiale de a realiza un deficit de sub 1% din PIB, insistența cu care această politică a fost implementată a constituit un reper esențial pentru reformele din sectorul public. Un rol important în menținerea stabilității bugetare au l-au avut și măsurile Ministerului Finanțelor de sporire a veniturilor fiscale care în ianuarie – octombrie au crescut cu 13,4% f-a-p. Acest rezultat se datorează nu doar reintroducerii impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, ci și unei mai bune colectări a veniturilor.
Structura mai sustenabilă a bugetului. În 2012 obiectivul privind modificarea structurii bugetului public național spre unul care ar asigura dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice a fost mai aproape de a fi realizat. În condițiile unui grad înalt de epuizare a activelor publice din majoritatea sectoarelor, al treilea an consecutiv Guvernul sporește ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor bugetare. Astfel, dacă în 2010 ponderea cheltuielilor capitale în bugetul de stat a fost de 14,5%, în 2012 aceasta poate depăși 20%. Acest rezultat se datorează în mare parte finanțării externe care în 2012 estimativ va acoperi circa 40% din cheltuielile capitale.
Investiții importante în infrastructura rutieră. Se pare că cel puțin una din prioritățile strategiei „Moldova 2020” este luată în serios de autorități. Investițiile în infrastructură reprezintă o prioritate pentru Guvern în anul 2012. Astfel, cheltuielile preconizate pentru categoria „Transporturi, gospodăria drumurilor, comunicații și informatica” au fost cu 70% mai mari decât cele din 2011. Deși executarea cheltuielilor este încă la nivel scăzut, în lunile ianuarie – octombrie 2012 acestea deja au depășit nivelul pentru întreg anul 2011. De fapt, anume lucrările de construcții-montaj finanțate din surse publice au avut un rol important în asigurarea unei creșteri pozitive a sectorului de construcții în acest an. Mai mult ca atât, s-a atestat și o creștere a eficienței investițiilor, calității lucrărilor de construcție și reparație. Cu siguranță este un trend lăudabil având în vedere importanța infrastructurii rutiere pentru atragerea investițiilor în regiuni și dezvoltarea locală.
Obligarea companiilor off-shore care activează pe teritoriul Moldovei să-și divulge fondatorii. Ministerul Finanțelor intenționează să introducă norme noi de transparență în unele domenii ale economiei naționale pentru limitarea schemelor off-shore. Astfel, toate companiile care activează în Republica Moldova, dar sunt înregistrate în zone off-shore, vor fi obligate să divulge organelor de supraveghere și publicului informația despre fondatorii oficiali. Această măsură a fost adoptată în urma multiplelor tentative de preluare ostilă a unor importante pachete de acțiuni la câteva instituții financiare din țară și are drept scop creșterea transparenței în sectorul financiar, media, energetic și alte sectoare ale economiei naționale. Totodată, această prevedere va fortifica capacitățile instituțiilor responsabile de reglementarea sectoarelor respective (BNM, CNPF, ANRE și CCA) să-și exercite mai eficient atribuțiile și va ușura activitatea altor instituții (MAE, CNA, Fiscul sau Serviciul vamal) în prevenirea și depistarea unor eventuale acțiuni ilegale întreprinse de firmele respective.
Simplificarea procedurilor de executare a gajului de către bănci. Din martie 2013 contractele de ipotecă autentificate notarial vor avea funcții executorii și, respectiv, vor permite băncii să intre imediat în posesia imobilul gajat în caz că datornicul nu își va onora obligațiunile privind rambursarea creditului. La moment, băncile pot prelua aceste bunuri doar prin intermediul instanțelor de judecată, fiind o procedură destul de costisitoare și care poate dura mai mulți ani. Evident, simplificarea acestui mecanism va determina băncile să fie mai puțin reticente în acordarea creditelor ipotecare și ar putea diminua ratele dobânzilor, datorită evitării cheltuielilor de judecată. Ieftinirea creditelor ipotecare ar putea fi facilitată și de atenuarea riscurilor asumate de bănci, o parte din care vor fi transferate asupra debitorilor. Expert-grup
