Interlic.md

CE a aprobat o cerere transmisă de autorităţile spaniole la 13 decembrie 2012 privind prelungirea restricţionării temporare a accesului lucrătorilor români pe piaţa forţei de muncă din Spania până la 31 decembrie 2013, din cauza perturbărilor grave care afectează piaţa forţei de muncă din această ţară, informează un comunicat dat publicităţii vineri la Bruxelles.

Aceste restricţii nu pot fi menţinute după sfârşitul anului 2013, întrucât restricţiile temporare impuse liberei circulaţii a lucrătorilor români şi bulgari trebuie anulate în toate statele membre începând cu 1 ianuarie 2014.

Decizia Comisiei se bazează pe o clauză specifică de salvgardare din Tratatul de aderare a Bulgariei şi României încheiat în 2005. Această clauză permite statelor membre care au ridicat restricţiile impuse lucrătorilor din Bulgaria şi România să le restabilească ulterior, în caz de perturbări grave ale pieţei forţei de muncă din statele respective, sub rezerva acordului din partea Comisiei.

Spania şi-a deschis piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari în 2009, dar în august 2011 CE a autorizat Spania să restricţioneze temporar libera circulaţie a lucrătorilor români până la 31 decembrie 2012.

Restricţionarea accesului lucrătorilor români la piaţa forţei de muncă din Spania până la 31 decembrie 2013 se aplică în toate sectoarele şi regiunile, dar nu-i afectează pe românii care erau deja activi pe piaţa spaniolă a forţei de muncă la 22 iulie 2011.

'De la jumătatea anului 2011, când au fost reintroduse restricţiile privind accesul lucrătorilor români la piaţa forţei de muncă, situaţia economică şi cea a pieţei forţei de muncă din Spania s-a înrăutăţit şi mai mult. Am ferma convingere că libera circulaţie a muncitorilor trebuie promovată şi că restricţiile impuse acesteia nu rezolvă problema ratei ridicate a şomajului. Cu toate acestea, piaţa forţei de muncă din Spania a fost foarte grav afectată de criză şi, prin urmare, Comisia a fost de acord cu această măsură temporară', a declarat László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, scrie Agerpres.

'Vom continua să monitorizăm îndeaproape piaţa forţei de muncă din Spania şi nu vom ezita să modificăm sau să revocăm această decizie de îndată ce evoluţia pieţei spaniole a forţei de muncă o va permite. În acelaşi timp, trebuie ca şi România, la rândul său, să ia măsuri adecvate pentru a stimula crearea de locuri de muncă. Pentru a ameliora situaţia ocupării forţei de muncă, încurajez ambele ţări să implementeze măsurile prevăzute în pachetele privind ocuparea forţei de muncă şi tineretul, prezentate de Comisie în acest an', a adăugat Andor, citat în comunicat.

Spania deţine recordul în ceea ce priveşte atât rata şomajului în general - 26,2%, faţă de 22,7% cu un an în urmă -, cât şi şomajul în rândul tinerilor, de 55,9%. La nivelul UE, rata medie a şomajului este de 10,7%, iar în rândul tinerilor, de 23,4%. Deoarece toate regiunile din Spania sunt afectate de niveluri ridicate ale şomajului, perturbările de pe piaţa forţei de muncă nu sunt limitate la o anumită regiune.

În prezent, în Spania locuiesc 913 000 de români, ceea ce reprezintă 17% din populaţia de origine străină din Spania şi indică o creştere anuală de 12 000. În conformitate cu Sondajul privind forţa de muncă în UE, rata şomajului în rândul românilor din Spania este foarte ridicată, afectând 36,4% din populaţia activă din punct de vedere economic, în comparaţie cu 23,3% în cazul cetăţenilor spanioli, notează comunicatul CE. Rata ocupării forţei de muncă în rândul cetăţenilor români în vârstă de muncă (15-64 de ani) este de numai 50,8%.

CE va monitoriza situaţia pieţei forţei de muncă din Spania prin intermediul actualizărilor furnizate de autorităţile spaniole o dată la trei luni şi îşi rezervă dreptul de a abroga, în orice moment, decizia de restricţionare a accesului la piaţa forţei de muncă, în funcţie de evoluţiile constatate, menţionează executivul comunitar.

Comisia urmează să notifice această decizie Consiliului de miniştri al UE. Statele membre au la dispoziţie două săptămâni pentru a solicita Consiliului să modifice sau să anuleze decizia CE.

Tratatul din 2005 privind aderarea Bulgariei şi a României la UE prevede că, pentru o perioadă de tranziţie de maximum şapte ani, statele membre au posibilitatea de a restricţiona parţial sau total accesul lucrătorilor din cele două state la pieţele lor de muncă. Perioada de tranziţie este împărţită în trei etape diferite, respectiv '2-plus-3-plus-2'. În cursul fiecăreia dintre aceste etape se aplică condiţii diferite. Cea de-a treia şi ultima etapă a început la 1 ianuarie 2011 şi se va încheia irevocabil la 31 decembrie 2013.

Lucrătorii din România se bucură în prezent de toate drepturile legate de libera circulaţie în 16 state membre - Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Irlanda, Grecia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia. De asemenea, nu se aplică restricţii între România şi Bulgaria.

Dintre celelalte nouă state membre - Belgia, Germania, Spania, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria şi Marea Britanie - unele au simplificat condiţiile sau procedurile de acces la piaţa forţei de muncă, în comparaţie cu condiţiile şi procedurile aplicate înaintea aderării.