Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic EXPERT-GRUP au prezentat concluziile monitorizării implementării de către autorităţile Republicii Moldova a reformelor în domeniile politic, legal şi economic în anul 2012. Rezultatele monitorizării au fost publicate în nr.26 al publicaţiei trimestriale Euromonitor.
Principalele constatări ale monitorizării sunt următoarele:
Pe parcursul anului 2012, autoritățile au continuat să armonizeze cadrul legislativ național în domeniul protecţiei drepturilor omului cu cel al UE, în special privind anti-discriminarea, prevenirea și combaterea torturii. Însă ineficiența mecanismelor naționale de protecție, atitudinea deseori nepăsătoare a organelor de drept și a instanțelor judecătorești față de protecția drepturilor omului nu au permis înregistrarea unor progrese semnificate în domeniul realizării drepturilor omului în 2012. Rămân probleme legate de prevenirea și investigarea cazurilor de tortură și celor de discriminare, realizarea dreptului de acces la informație și a libertății presei și de exprimare, asigurarea dreptului la un proces echitabil, drepturilor copilului, prevenirea violenței domestice etc. Implementarea eficientă a planurilor de acțiuni în domeniu a fost subminată de lipsa tradițională a resurselor financiare. În același timp, din motive politice trenează realizarea obiectivului de îmbunătățire a cadrului legislativ ce reglementează activitatea mijloacelor de informare în masă, în special în subiecte privind transparența proprietății media și interzicerea concentrării proprietăţii media. Tergiversarea examinării de către instanță a cazului NIT, precum și refuzul repetat al CCA de a acorda licența TV de emisie prin cablu portalului Moldnews, simpatizant al opoziției, au generat în rândul oficialilor locali și externi îngrijorări privind imparțialitatea actului de justiție și situația presei în Republica Moldova.
Adoptarea şi punerea în aplicare a Planului de Acţiuni pentru realizarea Strategiei de reformare a justiţiei a determinat acţiuni şi proiecte ce au contribuit la schimbări pozitive în interiorul sistemului. Printre acţiunile importante de remarcat sunt: promovarea reformei procedurale, a organizării judecătoreşti şi privind statutul judecătorului; revizuirea legislaţiei privind funcţionarea organelor de autoadministrare a justiţiei; adoptarea legislaţiei privind selectarea şi avansarea judecătorilor şi a noilor reglementări privind activităţile speciale de investigaţii. În anul 2012 au avut loc schimbări instituţionale importante – reducerea numărului de judecători la Curtea Supremă de Justiţie, aprobarea noilor structuri ale Curţilor de Apel şi ale judecătoriilor, angajarea asistenţilor personali pentru judecători. Şi activitatea organelor de autoadministrare s-a îmbunătăţit, au fost mai hotărâte intervenţiile în materie de procedură disciplinară şi de sancţionare a încălcărilor legislaţiei. Este benefică şi promovarea unui buget mai mare ce urmează a fi asigurat pentru domeniul justiţiei în anul 2013. Cu toate că a fost prolific sub aspectul reformelor legislative şi instituţionale vizînd sectorul justiţiei, anul 2012 nu a fost determinant pentru demonstrarea voinţei şi capacităţii autorităţilor de a implementa reforme profunde şi calitative (eficiente). Efectul reformelor întreprinse a fost minim, iar la nivel social, situaţia este percepută ca fiind în continuă degradare. O mare îngrijorare este legată de nivelul scăzut al încrederii cetățenilor în justiție, care a atins cel mai jos nivel, înregistrat în sondajele periodice din ultimul deceniu. Nu a fost asigurată o coagulare suficientă a eforturilor reprezentanţilor autorităţilor politice şi a celor din sistemul organelor de drept, iar influenţele politice şi de grup asupra domeniului justiţiei au continuat să se manifeste, sub diferite forme, afectând independenţa şi credibilitatea justiţiei.
Evoluţiile în domeniul combaterii corupţiei au fost generate de demararea reformei Centrului Naţional Anticorupţie, adoptarea şi elaborarea unor reglementări anticorupţie novatorii, inclusiv la nivel regional. Modificările în legislaţia penală au asigurat implementarea recomandărilor instituţiilor internaţionale specializate. Ratingul Republicii Moldova în diverse evaluări internaţionale a crescut, inclusiv privind percepţia corupţiei şi asigurarea funcţionalităţii instituţiilor statului. Acţiunile formale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei nu au condus la schimbări sesizabile şi cu efect durabil. Reforma eficientă a CNA a fost prejudiciată prin tărăgănarea adoptării actelor legislative şi normative necesare, de politizarea procesului selectării prin concurs a conducerii CNA şi neasigurarea funcţionalităţii depline a structurilor colegiale şi de control ale acestuia. Unul din cele mai mari eşecuri ale anului 2012 o reprezintă constituirea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Integritate, precum şi eşuarea controlului eficient al declaraţiilor de averi, venituri şi interese ale demnitarilor şi funcţionarilor publici. Noile politici anticorupţie nu au determinat apariţia şi soluţionarea unor dosare de rezonanţă privind magistraţi şi demnitari publici, deşi percepţiile de corupţie în sistemul judiciar şi guvernamental au persistat ori chiar s-au aprofundat. Îngrijorări aparte prezintă politizarea continuă a instituţiilor statului de drept, nerecunoaşterea la nivel oficial a persistenţei fenomenului corupţiei în sectorul judiciar, precum şi manifestările de respingere a anumitor politici anticorupţie. Restanţele în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei politice (finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale) necesită o atenţie sporită şi abordare prioritară.
Reglementarea transnistreană a cunoscut în 2012 o evoluție sinuoasă. Reluarea negocierilor oficiale în formatul „5+2” în februarie 2012 a determinat soluționarea unor probleme social-economice. Însă refuzul părții transnistrene de a discuta subiectul statutului juridic al regiunii transnistrene, dar și lipsa unei viziuni comune a autorităților moldovenești și a părții transnistrene privind soluționarea unor probleme mai complexe au dus la deteriorarea semnificativă a relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol în a doua jumătate a anului 2012. Declaraţia ministerială de la Dublin privind reglementarea conflictului transnistrean în formatul „5+2” indică asupra unei poziții comune a țărilor membre ale OSCE, însă menținerea suportului financiar și politic al Federației Ruse pentru regimul separatist transnistrean ar putea submina pe viitor procesul de negocieri.
Pieţe şi politici financiare. Cele mai importante acțiuni întreprinse de autorități pe parcursul anului 2012 țin de adoptarea Planului strategic al BNM pentru anii 2013-2017, ajustarea normelor regulatorii la prevederile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară aplicate de instituțiile financiare de la începutul anului 2012, automatizarea unor procese de rutină de raportare și monitorizare și extinderea accesului BNM la informații suplimentare despre activitatea băncilor comerciale. Principalele probleme nesoluționate țin de transparentizarea structurii acționariatelor instituțiilor financiare, situația dificilă la B.C. „Banca de Economii” S.A., precum și nerealizarea unor acțiuni în termenul stabilit din cadrul Strategiei de dezvoltare a sectorului financiar nebancar pentru anii 2011-2014.
Instituţii de reglementare a pieţei. Pe parcursul anului 2012 au fost adoptate mai multe acte legislative și normative care urmăresc să asigure funcționarea eficientă a instituțiilor de reglementare a pieții: legea privind concurența, legea privind ajutorul de stat, Strategia Naționala în domeniul Proprietății Intelectuale până în anul 2020 și Planul de Acțiuni de implementare a Strategiei pentru anii 2012-2014. Progresul este însă foarte limitat la nivel „tehnic”, cum ar fi crearea infrastructurii calității, transparența redusă în achizițiile publice, dialogul pe alocuri foarte dificil între autoritățile de politici, ceea ce complică esențial consolidarea instituțiilor de reglementare a pieței.
Politici comerciale. Anul 2012, considerat în ansamblu, a adus cu sine un important progres în negocierile dintre Republica Moldova și UE pe marginea ZLSAC, ca și parte componentă a viitorului Acord de Asociere cu UE, semnarea căruia este planificată spre sfârșitul anului 2013. Demarate în anul 2012, pe parcursul anului au fost organizate 4 runde de negocieri UE privind ZLSAC. Principalele carențe și dificultăți au fost legate de implicarea părții transnistrene în dialog. Implicarea pasivă a autorităților regiunii transnistrene s-ar putea răsfrânge negativ asupra agenților economici din regiune, a acelor întreprinderi care vor dori în viitor să exporte către UE. Neparticiparea la negocieri, și în special neajustarea cadrului legislativ, ar putea eventual aduce cu sine aplicarea de taxe vamale la principalele produse exportabile din regiune, inclusiv textile și alte produse industriale.
Dezvoltare durabilă și dialog social. Este un domeniu în care, în mod tradițional, nu constatăm careva progrese ieșite din comun. Proiectul legii privind accesul la informația de mediu încă nu a fost aprobat de Guvern, deși figura în agenda pentru finele anului 2012. Aprobarea acesteia în Parlament ar putea dura, în cazul cel mai bun, până la mijlocul anului 2013. Totodată, nu a fost atesta nici un progres în constituirea Comitetului Social-Economic, obiectiv asumat de Guvernul Republicii Moldova în cadrul Planului de Acțiuni.
Versiunea completă a publicaţiei „Euromonitor” nr.26, precum şi ediţiile precedente sînt accesibile pe site-urile
www.e-democracy.md şi www.expert-grup.org.
Evenimentul şi raportul au fost realizate cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Relaţiile UE - Moldova – Monitorizarea Progresului în Contextul Politicii Europene de Vecinătate”.
