Politici bugetar-fiscale și comerciale, dar și sisteme de administrare fiscală și vamală orientate spre sporirea competitivității și atractivității investiționale a economiei naționale, diminuarea barierelor și costurilor administrative pentru antreprenori, încurajarea spiritului inovațional, dinamizarea pieței muncii și reducerea impozitelor asupra muncii, ameliorarea calităţii vieţii prin diversificarea economiei rurale şi regionale. Acestea, în esență, sunt propunerile de politici pentru Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2014-2016 (CBTM), elaborate de Ministerul Economiei și înaintate spre examinare grupului de lucru pentru elaborarea CBTM. Aceste propuneri vor permite racordarea politicii bugetar-fiscale la prioritățile de dezvoltare economică, de stimulare a procesului de atragere a capitalului industrial în economie și de dezvoltare a capitalului uman.
Ministerul Economiei consideră oportună reorientarea investiţiilor de la consum şi proprietate imobilă spre investiţii care să genereze creşterea capitalului industrial şi uman. Astfel, Ministerul Economiei a propus crearea unui regim special de administrare fiscal-vamală favorabil pentru proiectele investiționale (indiferent de ramura economiei naționale) în cadrul cărora se realizează importuri utilizate la producerea mărfurilor destinate ulterior exportului. De asemenea, au fost propuse un șir de facilități și scutiri de TVA și taxe vamale la importul mijloacelor fixe introduse în capitalul social al agentului economic, pentru echipamente şi utilajele necesare pentru producerea energiei din surse regenerabile, precum și diminuarea cotei contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajator de la 23% la 13% aferentă veniturilor salariale angajaţilor care nu au depăşit vârsta de 30 de ani ș.a. Ajustând normele naţionale cu practica europeană, s-a propus acordarea dreptului la restituirea TVA (totală sau parţială) din buget tuturor agenţilor economici care pe parcursul a şase luni de zile consecutive au înregistrat TVA pe achiziţii mai mare decât TVA pe vânzări.
O altă propunere a Ministerului Economiei se referă la perfecţionarea și asigurarea transparenței/previzibilității administrării fiscale şi vamale. La acest capitol a fost propusă reformarea sistemului de documente primare, ajustarea la practicile internaţionale a Standardelor Naţionale de Contabilitate, eliminarea diferenţelor dintre normele evidenţei contabile şi fiscale în rapoartele prezentate de agenţii economici, prezentarea rapoartelor prin mijloace electronice, evitarea dublărilor și suprapunerii controalelor fiscale și vamale (post-vămuire).
De asemenea, Ministerul Economiei a recomandat excluderea din veniturile bugetare a articolului privind amenzile şi alte sancţiuni aplicate businessului pentru nerespectarea legislaţiei fiscale şi vamale, atât la nivel de prognoze bugetare, cât şi la nivel de planuri bugetare. O altă sugestie a fost introducerea mecanismului „Import control sistem” şi „Export control sistem” care prezumă excluderea necesităţii depunerii declaraţiei vamale de tranzit, până la organul vamal care validează declaraţia vamală (de import sau export), ceea ce va semnifica dispariţia unui act suplimentar (declaraţia vamală de tranzit până la organul vamal respectiv), reducerea costurilor necesare pentru plata serviciilor de broker vamal, a timpului necesar completării, depunerii şi validării acesteia.
Cu referire la previzibilitatea legislației fiscale și vamale, MEc a propus introducerea obligativităţii stabilirii unui termen de minimum 6 luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor. De asemenea, a considerat oportună introducerea unor principii de legiferare exprese pentru legislația fiscală și vamală pe ciclu anual, un așa numit ”moratoriu” la modificarea legislaţiei fiscale și vamale pe parcursul anului în curs.
Întrucât sporirea competitivității prin industrializare pe bază de inovare este una din prioritățile anunțate de Ministerul Economiei, au fost propuse și recomnadări privind stimularea procesului inovațional. Printre acestea este și scutirea pe o perioadă de 5 ani a întreprinderilor administratoare şi a rezidenţilor parcurilor industriale de plata taxei locale şi a impozitului pe imobil, perioadă necesară pentru crearea infrastructurii tehnice şi de producere a parcului industrial. În același context se înscrie propunerea de introducere a unor metode de amortizare mai accelerată pentru utilajul şi echipamentul utilizat în scopuri inovaţionale prin majorarea până la 50% a normei de uzură pentru proprietatea raportată la categoriile IV şi V (art. 26 al Codului fiscal), precum și acordarea vacanţelor fiscale la importul echipamentului şi utilajului în scopuri inovaţionale.
În final, Ministerul Economiei a propus și o serie de surse de completare a veniturilor bugetare și contramăsuri pentru cadrul stimulator enunțat de rînd cu efectele inerente extinderii bazei fiscale în rezultatul stimulentelor date. Acestea presupun creşterea accizelor la băuturile alcoolice şi produsele din tutun în mărime ce depăşeşte ritmul inflaţiei pe economie, revenirea la practica de impunere a veniturilor persoanelor fizice, bazată pe sistemul de trei trepte, introducerea cotelor de impozitare majorate pentru proprietatea imobiliară de lux, precum și majorarea impunerii jocurilor de noroc.
Scrisoarea adresată Grupului de lucru privind elaborarea CBTM poate fi accesată aici.
