Interlic.md

Ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlăţean, a anunţat luni, la Bruxelles, organizarea următoarei reuniuni a Grupului de sprijin pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM), care ar urma să aibă loc pe 11 martie, în marja Consiliului Afacerilor Externe, la care sunt invitaţi toţi miniştrii de externe ai statelor membre UE.

Corlăţean a abordat acest subiect la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfăşurat la Bruxelles, informează MAE într-un comunicat de presă.

Agenda discuţiilor s-a concentrat asupra vecinătăţii estice şi sudice a UE. În acest sens, miniştrii au avut un schimb de opinii privind Parteneriatul Estic, în pregătirea Summit-ului din noiembrie 2013 de la Vilnius şi au analizat ultimele evoluţii din Mali, Siria şi Irak, precum şi perspectivele Procesului de Pace din Orientul Mijlociu.

În cadrul discuţiei pe tema vecinătăţii estice a UE, ministrul Titus Corlăţean a exprimat susţinerea fermă a României pentru obiectivele cuprinse în Foaia de parcurs a Parteneriatului Estic până la Summit-ul de la Vilnius (noiembrie 2013), relatează MAE.

România doreşte un summit de succes, care să aducă rezultate de substanţă, a spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti. El a arătat că este esenţială menţinerea unui ritm accelerat de negociere a Acordurilor de Asociere şi a celor privind Zonele Cuprinzătoare de Comerţ Liber, în vederea parcurgerii cât mai multor etape până la Summit (în funcţie de progresele fiecărui stat partener), precum şi realizarea de progrese pe linia mobilităţii.

Corlăţean a evidenţiat, în context, avansul important realizat de autorităţile din R. Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, reconfirmând sprijinul pentru atingerea obiectivelor ambiţioase ale Republicii Moldova până la Summit-ul de la Vilnius - realizarea cât mai multor etape în vederea semnării Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Comerţ Liber, precum şi în domeniul liberalizării regimului de vize.

"Ministrul de Externe a subliniat că progresele înregistrate până acum de Chişinău merită recunoaştere din partea UE şi o abordare care să vizeze obiective strategice, prin oferirea unei perspective europene clare R. Moldova, precum şi celorlalţi parteneri care doresc şi au capacitatea de a se alinia valorilor şi standardelor europene. Cu această ocazie, ministrul român de Externe a anunţat organizarea, împreună cu Franţa, a următoarei reuniuni a Grupului de sprijin pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM), în marja Consiliului Afacerilor Externe din 11 martie, la care sunt invitaţi toţi miniştrii de externe ai statelor membre UE", precizează MAE.

În cadrul discuţiilor privind situaţia din Irak, ministrul român a subliniat importanţa detensionării climatului politic intern şi a cooperării tuturor forţelor politice şi comunităţilor religioase şi etnice.

Şeful diplomaţiei române a încurajat Înaltul Reprezentant UE pentru politică externă şi de securitate comună să evoce în dialogul cu autorităţile irakiene sprijinul pe care UE, în special state membre din Europa Centrală şi de Est, îl pot oferi în procesul de edificare şi consolidare a instituţiilor democratice irakiene.

De asemenea, a subliniat posibila contribuţie a Irakului în furnizarea de gaze pentru proiectul Nabucco Vest şi a propus ca acest subiect să figureze pe agenda de discuţii a Înaltului Reprezentant cu autorităţile irakiene.

În ceea ce priveşte Mali, ministrul Corlăţean a informat despre decizia CSAT privind trimiterea de către România a 10 instructori la Misiunea UE de formare a armatei maliene (EUTM Mali).

El a arătat, în context, că o soluţie durabilă a crizei maliene nu poate fi decât una de natură politică, pe baza unui dialog naţional veritabil şi a implementării Foii de parcurs pentru revenirea la ordinea constituţională. Discuţiile privind evoluţiile din vecinătatea sudică s-au concentrat în special pe situaţia din Siria.

Ministrul român de Externe a pledat pentru sprijinirea coordonată, la nivelul UE, a soluţiei politice, în condiţiile promovării de către opoziţia democratică a unei platforme bazate pe pluralism politic, religios şi cultural. A subliniat necesitatea identificării cât mai rapide a unei astfel de soluţii, reiterând susţinerea deplină pentru eforturile Emisarului Special Lakhdar Brahimi.

Totodată, acesta a arătat că România va rămâne angajată în eforturile de gestionare a situaţiei umanitare din regiune, îndeosebi în ceea ce priveşte asistenţa acordată persoanelor refugiate. A fost convenită prelungirea regimului de sancţiuni UE pentru o nouă perioadă de trei luni, context în care a fost subliniată importanţa protecţiei populaţiei civile.

Miniştrii au avut un schimb de opinii asupra perspectivelor relansării Procesului de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM) şi al potenţialului rol pe care UE, în strânsă coordonare cu SUA, ar putea să-l aibă în acest sens, scrie Agerpres.