Negocierile pentru crearea noului guvern vor începe la Chişinău în următoarele zile.
Partidul Liberal Democrat şi-a delegat trei negociatori, iar Partidul Democrat şi Partidul Liberal s-au declarat deschise pentru discuţii şi au anunţat că-şi vor delega negociatorii până marţi. Reprezentanţii celor trei partide parlamentare necomuniste vor discuta mecanismele de funcţionare a Alianţei pentru Integrare Europeană – 3 (AIE-3).
După ce exponenţii celor trei partide şi-au confirmat disponibilitatea de a începe negocierile, Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Nicolae Timofti a spus că şeful statului va începe imediat consultările cu partidele aflate la guvernare, în vederea desemnării unui candidat la funcţia de prim-ministru.
Atmosfera în preajma negocierilor, între cele trei partide, rămâne extrem de tensionată. Cei trei lideri politici (PLDM, PD şi PL) pur şi simplu nu se suportă şi îşi etalează public dispreţul unul faţă de altul, crezând că prin aceasta adună puncte electorale. Presiunea mediatică şi mesajele tot mai dure ale partenerilor externi i-ar putea convinge să se aşeze la masa de negocieri, dar deocamdată nu se ştie dacă acestea vor fi încununate cu succes.
PLDM: „Candidatul este Vlad Filat”
PLDM a dat clar de înţeles că va insista asupra înaintării liderului său Vlad Filat la funcţia de prim-ministru. “Am spus de la bun început că Vlad Filat va rămâne candidatul nostru la funcţia de prim-ministru şi cei care insistă pe demisia acestuia vor trebui să-şi asume consecinţele alegerilor anticipate”, a declarat luni liderul grupului parlamentar al PLDM Valeriu Streleţ. Mai mult, el a insistat asupra faptului că „alianţa are nevoie de o resetare”. “Să scoatem din zona influenţei politice o serie de instituţii de stat care au prin definiţie misiunea de a ocroti temeliile statului de drept, libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor, economia de piaţă şi libera concurenţă. Un alt apel este ca în Guvern, după delegarea politică de către partidele componente ale coaliţiei, miniştrii să-şi facă datoria ca parte a echipei guvernamentale şi să nu se acopere cu protectia politică a partidelor care i-au delegat”, a menţionat Streleţ.
PL: „Fără condiţionări”
Liderul PL, Mihai Ghimpu, a ameninţat că va vota împreună cu comuniştii pentru demiterea şefului statului dacă acesta va îndrăzni să propună candidatura lui Filat la funcţia de şef al Guvernului. „Noi suntem deschişi spre orice formă de dialog care sperăm să se trasforme în negocieri veritabile”, a menţionat deputatul PL Valeriu Munteanu. Întrebat dacă liberalii l-ar accepta din nou pe liderul PLDM în funcţia de premier, Munteanu a răspuns: „Noi am înţeles că venim la acest dialog fără ca cineva să înainteze condiţii”.
Incertitudine în PD
În PD situaţia nu este clară. Liderul PD Marian Lupu a declarat că nu va accepta ca Filat să revină în funcţia de prim-ministru, în timp ce preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a spus că „nu toţi din PD sunt de această părere”. Luni, Diacov a menţionat: „aşteptăm ca preşedintele să desemneze un candidat”. (...) „Trebuie sa vedem candidatul, să discutăm şi cred că vom fi capabili sa negociem şi să găsim o soluţie”, a conchis Diacov. PD a anunţat că nu va înainta un candidat propriu pentru funcţia de prim-ministru.
Štefan Füle: „Fiţi raţionali”
Într-un mesaj plasat pe contul său de Twitter, comisarul european pentru Extindere si Politica de Vecinatate, Štefan Füle, cheamă liderii politici de la Chisinau să renunţe la emoţii şi să pună pe primul loc „interesul naţional, pentru a nu pierde ceea ce s-a realizat deja”. La rândul său, mareşalul Senatului Republicii Polone, Bogdan Borusewicz, care se află la Chişinău a menţionat: „Republica Moldova este tratată de către Uniunea Europeană ca lider. Ar fi foarte rău dacă ar pierde acest statut de lider din cadrul ţărilor care doresc să colaboreze cu UE. Totul depinde dacă politicienii moldoveni vor reuşi sau nu să ajungă la un consens. „Este important ca la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie 2013 să fie semnat Acordul aprofundat de Liber Schimb între Moldova şi UE, dar acest lucru depinde şi de situaţia politică din Republica Moldova“, a declarat oficialul polonez.
Iulian Chifu: „Taberele trebuie să recompună guvernarea”
Consilierul preşedintelui României pentru Afaceri Strategice şi Securitate Internaţională, Iulian Chifu, susţine că la Chişinău politica pro-europeană pare să fi intrat în impas. Mesajele UE la adresa Moldovei sunt încă destul de încurajatoare. Germania a confirmat prin vocea preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă de la Berlin, Gunther Krichbaum, că nu există întârzieri în privinţa negocierilor şi că, în condiţiile evitării alegerilor anticipate, Republica Moldova este pe traseul încheierii negocierii şi parafării acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE. Şi SUA, prin vocea ambasadorului său la Chişinău, a menţionat aceeaşi realitate. „E momentul de raţiune în care taberele trebuie să-şi limiteze pierderile şi să recompună guvernarea pentru ultimul asalt spre ireversibilitatea procesului de integrare în UE. Forţele proeuropene de la Chişinău trebuie să demonstreze că pot acţiona în stil european”, susţine Chifu.
Kalman Mizsei: „Premierul trebuie schimbat”
Fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, susţine că liderii din fosta Alianţă pentru Integrare Europeană ar trebui, în primul rând, să-şi restabilească încrederea unul faţă de altul. „Pentru o eventuală resetare a Alianţei, politicienii trebuie să facă un angajament reciproc, la începutul discuţiilor, că vor păstra intactă actuala coaliţie”. În opinia lui Mizsei, „acest angajament nu va putea fi realizat fără schimbarea prim-ministrului”. (...) „Cred că niciunul dintre protagoniştii principali ai conflictului – Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc – nu mai pot fi puşi într-un oarecare rol de lider în viitorul guvern. Acest lucru pare elementar”, consideră Kalman Mizsei.
Nicolae Chirtoacă: „Au oligarhizat ţara prin algoritm politic"
La rândul său, analistul politic moldovean, Nicolae Chirtoacă, crede că la formarea viitorului guvern ar trebui să se renunţe la partajarea funcţiilor între partide. „În AIE-2, acest lucru a dus la oligarhizarea puterii, iar în cele din urmă – la căderea guvernului. „În Moldova, toate ramurile puterii, inclusiv cea judecătorească, au fost luate în captivitate de grupările oligarhice, care controlează plenar cele trei formaţiuni politice ce au creat fosta majoritate parlamentară AIE-2. O astfel de stare de lucruri, inevitabil, culminează cu oligarhizarea puterii, care nu mai funcţionează în interesul poporului şi statului, dar deserveşte interese înguste şi meschine ale grupărilor oligarhice", a menţionat analistul Chirtoacă.
