Aproximativ 50 la sută din moldoveni optează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, indică datele ”Barometrul opiniei publice – aprilie 2013”, prezentat astăzi de către Institutul de Politici Publice.
Rezultatele principale
Economie – aspecte generale
· Cea mai mare parte a populației este de părerea că direcția în care merg lucrurile în Republica Moldova este una greșită (84%). Ponderea persoanelor care au o asemenea părere a crescut cu 12 p.p. față de cercetarea efectuată în toamna anului 2012 și este comparabilă cu ponderea înregistrată în toamna anului 2011 (83,5%).
· Opinia cu privire la direcția în care merg lucrurile în lume este mai bună. Astfel, ponderea populației care consideră că direcția este greșită este de 58%, în timp ce 24% o văd ca una bună. Merită menționat faptul că ponderea populației căreia i-a fost complicat să se pronunțe este cu 11 p.p. mai mare decât în cazul întrebării precedente. În comparație cu cercetarea anterioară, cota celor care au considerat această direcție ca fiind una greșită a crescut cu 9 p.p.
· Populația rămâne preponderent nesatisfăcută de ceea ce face conducerea țării în mai multe domenii. Aspectele care trezesc cea mai mare insatisfacție din partea populației sunt: salariile (72% nu sunt deloc mulțumiți și 23% sunt nu prea mulțumiți), pensiile (respectiv, 73% și 18%), locurile de muncă (66% și 28%), combaterea corupției (70% și 21%) și nivelul de trai (61% și 29%). O părere mai bună s-a înregistrat în cazul domeniilor, precum cultura, asistența medicală, învățământul (în cazul acestor domenii 19% și mai mult au spus că sunt suficient de mulțumiți și foarte mulțumiți de starea de lucruri, cu toate că, totuși, majoritatea respondenților au avut o părere negativă despre starea de lucruri în aceste domenii). În comparație cu studiul precedent, nemulțumirea respondenților a devenit mai pronunțată față de toate domeniile cercetate, cu excepția agriculturii (ponderea celor care au o părerea pozitivă a crescut cu 1 p.p.).
· Peste jumătate dintre respondenți nu sunt mulțumiți de situația economică actuală din Republica Moldova – 76% au menționat că nu sunt mulțumiți de aceasta, ceea ce este cu 10 p.p. mai mult decât în cadrul studiului precedent. 16% au indicat că sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți.
· Populația privește viitorul cu un oarecare optimism. Astfel, în comparație cu situația de acum un an, mai mult de jumătate dintre respondenți au fost de părerea că situația a devenit puțin mai rea (29%) sau cu mult mai rea (23%), în timp ce 9% au susținut ideea că situația a devenit puțin mai bună și nicio persoană nu a considerat că au avut loc schimbări semnificative spre bine. Cumulativ, ponderea persoanelor care sunt de opinia că situația s-a înrăutățit a scăzut cu 7 p.p.). Vorbind de speranțele oamenilor, se poate observa că 2% consideră că peste un an situația economică a țării va fi cu mult mai bună peste un an, încă 15% susțin că vor avea loc cel puțin mici schimbări spre bine, 28% nu cred că ceva se va schimba, 38% consideră că vor avea loc schimbări spre rău.
· Populația crede că schimbarea conducerii țării ar putea îmbunătăți situația social-economică din țară – din 54% care susțin această idee, 27% sunt de părere că anume aceasta merită să se facă în primul rând. Combaterea corupției este un alt aspect important (45%), după care urmează îmbunătățirea mecanismului de funcționare a legilor (40%), combaterea criminalității din țară (31%), dezvoltarea industriilor (25%) și atragerea mai multor investiții străine (21%).
Calitatea vieții – problemele sociale
· Îngrijorare de bază a populației este viitorul copiilor (65%). Prețurile (43%) și șomajul (44%) reprezintă preocuparea numărul doi pentru respondenți. Sărăcia este un motiv de îngrijorare pentru 39% dintre respondenți, iar corupția – 34%.
· În general, populația nu este mulțumită de felul în care trăiește – 23% au indicat că nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți, încă 52% nu sunt mulțumiți (ceea ce este cu 4 p.p. mai mult decât în cercetarea precedentă).
· Aspectele care trezesc cea mai mare nemulțumire din partea populației sunt viața politică din țară (91%; 60% a indicat că nu sunt deloc mulțumiți și încă 31% - că sunt nu prea mulțumiți), calitatea drumurilor (ponderea cumulată a celor nemulțumiți constituie 91%). Cantitatea banilor de care dispun îi frustrează pe 84%. Aspectele care au fost apreciate mai pozitiv decât restul sunt: locuință (55% au fost mulțumiți – cu 13 p.p. mai puțin decât în studiul precedent), serviciul (42% - dintre cei mulțumiți, cu toate că fiecare al doilea nu este satisfăcut cu serviciul său).
· În cazul aprecierii propriei vieți, se observă o tendință similară cazului când respondenții au fost rugați să aprecieze așteptările față de viața economică a țării. Astfel, ei au încredere că viața lor se va schimba spre bine peste un an (24%), în timp ce viața în prezent este aproximativ la fel ca și cea de acum un an pentru 47%, pentru alți 30% ea este mai proastă și pentru 9% - e cu mult mai proastă.
· 34% au indicat că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar, încă 41% au menționat că le ajunge doar pentru strictul necesar (abaterile față de situația înregistrată în sondajul precedent nu depășesc 1 p.p. în cazul fiecărui dintre aceste 2 răspunsuri). 17% au afirmat că le ajunge pentru un trai decent, dar nu își pot permite procurarea unor bunuri mai scumpe.
· Banii de care dispun, cetățenii îi utilizează pentru consum. Astfel, 71% au indicat că nu au mijloace financiare pentru a le investi, încă 7% au unele economii, dar le țin pentru zile negre, alte 7% nu au economii, deoarece deja le-au investit, 3% se tem de a investi economiile de care dispun, câte 1% au economii și intenționează să le investească și au economii, însă nu știu unde să le investească.
· TV-ul rămâne sursa principală de informare – 81% privesc zilnic TV-ul și 71% au indicat că acesta este cea mai importantă sursă de informare pentru ei. Pe locul doi se află internetul care este utilizat zilnic de către 42% de populație și 15% l-au numit ca cea mai importantă sursă de informare. Radioul apare pe locul trei, fiind ascultat zilnic de către o treime dintre cei intervievați. Presa și cărțile rămân a fi alegerea minorității.
· Vorbind de încrederea în sursele de informare, se poate observa că TV-ul este și acea sursă care trezește cea mai mare încredere în rândul populației – 57% au afirmat astfel. Internetul ocupă poziția doi, cu 14%. Familia, cu 6%, s-a plasat pe locul trei.
· Respondenții, care au menționat că TV-ul este una dintre cele mai importante surse de informare pentru ei, au fost rugați să indice care posturi TV preferă să urmărească mai frecvent. 27%, în primul rând, urmăresc Prime TV (încă 23% au indicat că aceasta este a doua alegere a lor), 21%, în primul rând, cel mai des privesc Moldova 1 (postul dat fiind a doua alegere pentru 18%), alți 15% - ProTV, 12% - Jurnal TV și 10% - Publika TV.
· Populația are încredere în informația care o primește de la Prime TV (22%), alți 15% consideră că ProTV oferă cea mai veridică informație, câte 14% susțin că cel mai obiectiv post TV este Jurnal TV, Publika TV, Moldova 1.
· Părerea despre accesul la informație este mai curând pozitivă. Astfel, 53% dintre respondenți au fost de acord cu ideea că oamenii de rând au acces liber la informație. O treime din populație susține că ei au acces limitat la informație și 5% crede că ei nu pot accesa deloc informația.
· 47% dintre respondenți se simt liberi de a spune ceea ce cred despre conducerea țării, în timp ce ponderea celor care se simt liberi de a ieși în stradă și de a protesta față de deciziile luate de către conducerea țării este mai mică și constituie 37%. Astfel, 52% nu ar risca să participe la o grevă.
· Deocamdată, 12% dintre respondenți au un membru al familiei care învață în școala primară, 9% - în gimnaziu, 12% - în liceu, 3% - în colegiu, 1% - în școala profesională și 10% - la universitate. În general, 42% dintre cei intervievați au cel puțin un membru al familiei care învață. În rândul acestor respondenți, se observă o atitudine mai pozitivă față de calitatea învățământului în ciclul primar – 12% au indicat că sunt foarte mulțumiți și 38% - că sunt destul de mulțumiți. În ceea ce privește ciclul gimnazial, 9% sunt foarte mulțumiți și 36% - destul de mulțumiți, în cazul studiilor liceale situația este similară, însă cota celor care sunt destul de mulțumiți descrește cu 3 p.p. Merită menționat faptul că respondenților le-a fost complicat să-și expună opinia cu privire la calitatea studiilor universitare și tehnice. Practic, fiecare al doilea nu a putut oferi un răspuns.
· O treime dintre respondenți au auzit despre procesul de optimizare școlară. Dintre aceste persoane, 56% susțin că reforma sus-menționată privește optimizarea numărului de instituții, 37% consideră că scopul acestei reforme este optimizarea numărului de clase prin comasare și 36% cred că această reformă vizează crearea școlilor de circumscripție.
· Precum se observă, opinia publică cu privire la crearea școlilor de circumscripție este una negativă. Astfel, 53% nu susțin acest proces. Argumentul de bază al oponenților acestui proces constă în dificultatea deplasării din cauza situației meteorologice și din motive financiare – acest motiv fiind indicat de 64%. Fiecare al cincilea respondent a remarcat problema disponibilizării profesorilor.
· Mai multe persoane sunt de părere că reformele din domeniul educațional au o direcție greșită decât cei care o consideră corectă: 43%, față de 31%, o pătrime nu a putut să se pronunțe pe marginea acestui subiect.
· 40% dintre respondenți au auzit despre Legea privind egalitatea de șanse și nediscriminare. 62% dintre aceste persoane au perceput această lege ca un act normativ ce protejează persoanele din punctul de vedere al orientării sexuale, 23% au menționat că această lege protejează, totodată, și drepturile diferitor naționalități. Dintre persoanele care cunosc despre această lege, 47% nu o susțin și 43% o susțin.
· Pe parcursul ultimelor 12 luni, 11% au interacționat cu organele de justiție. Dintre aceste persoane, 15% au plătit mita pentru soluționarea problemei, alte 12% nu au plătit, deși li s-a cerut. 9% s-au abținut de la comentarii.
· 79% dintre respondenți au afirmat că ei au auzit despre incidentul de la Pădurea Domnească. În urma acestui incident, nivelul încrederii în justiție s-a diminuat în percepția a 54% și nu s-a schimbat în percepția a 36%.
· Fiecare al doilea adult a auzit despre interceptările telefonice a funcționarilor de stat. Din numărul acestor persoane, jumătate au fost de acord cu părerea că aceste discuții telefonice trebuiau difuzate, iar 35% s-au pronunțat contra.
· Fiind rugați să prezinte barierele în calea investițiilor străine, 65% au menționat corupția, 58% - instabilitatea politică, 39% - cumătrismul.
Politica
· 24% din populație se interesează de politică, încă 36% au indicat că aceasta îi interesează nici mult, nici puțin.
· Instituțiile, în cazul cărora ponderea celor care au încredere în ele depășește ponderea celor care nu au încredere în ele, sunt: biserica (47% au foarte multă încredere și 30% au o oarecare încredere) și mass-media (corespunzător – 16% și 43%). Liderii acestui top de încredere au rămas neschimbați, față de situația din studiul precedent. Partidele politice au înregistrat cel mai scăzut nivel de încredere a populației – 8% au menționat că au o oarecare încredere în acestea, în timp ce 60% deloc nu au încredere în acestea și 27% nu prea au încredere. O situație similară se observă în cazul Parlamentului (85% nu au încredere), a Guvernului (83% nu au încredere), a Președintelui (85% nu au încredere), în Justiție (84% nu au încredere).
· Vorbind de personalitățile politice în care populația are încredere, se poate observa că 35% nu au încredere în niciun politician, alte 16% nu au putut răspunde la această întrebare. În rest, 18,5% au încredere în Vladimir Voronin, 9,4% - în Vladimir Filat, 6,7% - în Dorin Chirtoacă și 6,4% - în Marian Lupu. Fiind rugați să indice câtă încredere au respondenții în anumiți politicieni, poate fi observat că domnul Voronin, de asemenea, este liderul acestui rating cu un scor pozitiv de 35% (+ 2 p.p. față de noiembrie 2012), fiind urmat de către Dorin Chirtoacă, cu 33% (-2 p.p.), Vlad Filat – 24% (-21 p.p.), Marian Lupu – 22% (-5 p.p.). Cel mai mare scor negativ a fost înregistrat în cazul lui Vladimir Plahotniuc – 84%, Igor Dodon – 81%, Iurie Roșca - 80%, Dumitru Diacov – 77%.
· Vorbind de partidele politice, PCRM a înregistrat cel mai înalt scor pozitiv la capitolul încredere – 33%, fiind urmat de PLDM - cu 24%, PL - cu 23% și PD - cu 18%. Celelalte partide au notat un scor pozitiv sub 5% și un scor negativ de peste 70%.
· Integrarea Europeană se asociază cu Vlad Filat (38%), Mihai Ghimpu (37%), Dorin Chirtoacă (34%). Liderii integrării Euroasiatice indicați de către respondenți au fost: Vladimir Voronin(61%) și Igor Dodon (17%).
· Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri, 47% din populație adultă sunt absolut siguri că s-ar prezenta la vot, încă 16% sunt siguri, alte 16% probabil s-ar prezenta. 16% au indicat că nu vor veni la urnele de vot.
· Astfel, fiind rugați să spună cu care partid ar vota, 32,5% au indicat Partidul Comunist (+7,9 p.p., față de studiul precedent), alte 12,6% - Partidul Liberal Democrat (-9,4 p.p.), 10,5% - Partidul Liberal (+1,4 p.p.) și 6,8% - Partidul Democrat (-4,4 p.p.). 22,8% dintre respondenți au rămas indeciși.
· Ratingul partidelor cu care la sigur nu ar vota este condus, de asemenea, de către Partidul Comuniștilor (18,3%, -11 p.p., față de sondajul din noiembrie 2012), fiind urmat de către Partidul Liberal (14,3%), Partidul Liberal Democrat (9,2%, +3,4 p.p.) și Partidul Democrat (3,9%). 31,5% nu au putut răspunde la această întrebare.
· După părerea majorității, Republica Moldova nu este guvernată de voința poporului (81%).
· Majoritatea sunt de părerea că alegerile în Republica Moldova nu sunt libere și corecte (72%).
· Mai mult decât jumătate dintre cei intervievați sunt de părerea că pentru Republica Moldova ar fi mai bine ca ea să fie guvernată de un singur partid (65%), 14% ar prefera să fie 2 partide care să se înlocuiască unul pe celălalt la guvernare și 8% ar dori ca la guvernare să fie o alianță de partide.
· Dezvoltarea economiei (60%), ridicarea nivelului de trai (59%) și întărirea ordinii în țară (50%) sunt 3 cele mai importante probleme ce necesită o rezolvare urgentă. Urmează lupta împotriva corupției (41%).
· Activitatea Guvernului condus de către Filat a fost apreciată mai degrabă negativ decât pozitiv. 3% au o părere foarte bună despre el, încă 15% au avut o părere destul de bună, însă 24% au apreciat opinia ca fiind una destul de rea și 20% - foarte rea. 30% nu au putut atribui vreun calificativ acesteia și au oferit un răspuns neutru.
· 70% din respondenți cunoșteau despre faptul că Guvernul Filat 2 a fost demis. 48% sunt de părerea că Parlamentul a luat o decizie corectă în acest caz. În opinia populației, la baza acestei decizii au stat: cazuri de corupție (20%), neînțelegeri între politicieni (17%) și incompetența Guvernului (11%).
· Activitatea AIE din prezent, comparativ cu activitatea PCRM când era la guvernare este apreciată ca fiind mai rea (50%), 19% au considerat că e la fel, 16% - că e mai bună și 5% - că e cu mult mai bună.
· Fiind rugați să indice cu cine ar vota pentru postul de președinte, 18% l-au indicat pe Vladimir Voronin, 6% - pe domnul Lupu, 5% - pe Mihai Ghimpu, 3% - pe Dorin Chirtoacă și tot atâția – pe Vlad Filat. 17% au considerat că nu pot să aleagă pe nimeni, în timp ce 30% nu puteau da un răspuns și alte 14% au refuzat să răspundă.
Relații externe
· Relațiile actuale ale Republicii Moldova cu Ucraina au fost apreciate cel mai pozitiv – 68% le-au numit bune și 3% - foarte bune. Relațiile cu România, de asemenea, sunt percepute în lumina pozitivă – 63% le-au apreciat ca bune și 7% - ca foarte bune. Se observă că cele mai multe răspunsuri negative au fost obținute în cazul Federației Ruse. Astfel, relațiile cu această țară au fost apreciate negativ de către 25% dintre respondenți, în timp ce 58% le-au caracterizat ca bune și 5% - ca foarte bune. Merită menționat faptul că relațiile cu UE sunt apreciate pozitiv, deși scorul pozitiv este puțin mai mic decât în cazul Federației Ruse (56% au optat pentru răspunsul ”relațiile sunt bune” și 5% - pentru ”relațiile sunt foarte bune”).
· Dacă duminica viitoare ar avea loc referendumul cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 50% ar vota pro și 30% - contra, încă 14% sunt indeciși. Avantajele aderării la UE, în opinia populației, sunt: liberalizarea circulației (20%), locuri de muncă și diminuarea șomajului (10,2%), modernizarea vieții sociale și un trai mai bun (9,1%). Totodată, după părerea respondenților, aderarea la UE ar putea rezulta în tarife și impozite mari (6,1%), sărăcie și trai mai greu (2,4%), exodul populației și a cadrelor calificate (2%), degradare economică (2%).
· Dacă s-ar cere votul cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), 52% au răspuns pozitiv, 23% ar fi contra și 17% nu au putut să se decidă. De la aderare la această uniune, populația are următoarele așteptări: gaz și petrol mai ieftin (11,7%), locuri de muncă mai multe (7,0%), schimb de mărfuri mai bun (6,4%), circulație liberă, fără vize (6,0%). Temerile de bază sunt: dependența de Rusia, (1,4%), îndepărtarea de Europa (1,2%), rusificarea (1,0%), regim dictatorial (1,0%).
· Fiind puși în fața alegerii între aderarea la Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, prima a fost aleasă de către 19%, iar a doua – de către 17%. 52% nu au dorit să răspundă la această întrebare.
· 41% din acei intervievați își văd viitorul legat de Republica Moldova, 21% - de Uniunea Europeană, 14% - de Rusia, 12% - de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
· Populația adultă este de părerea că cel mai bine securitatea țării ar fi asigurată în cazul neutralității – 43%, aderarea la NATO ar fi benefică în opinia a 13%, iar aderarea la OTSC – este părerea a 16%.
· Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO, 40% ar vota împotrivă, 18% ar vota pro, 6% nu ar participa la referendum, celelalte 36% nu au decis și nu au dorit să răspundă.
· Presupunând perspectivele UE, 31% au considerat că Uniunea Europeană va depăși criza economică și va continua să prospere, alte 18% cred că UE va depăși criza economică, însă unele țări vor fi excluse și 19% sunt de părere că UE nu va depăși criza economică și se va destrăma.
· Fiind rugați să indice nivelul de încredere în personalitățile politice din străinătate, respondenții au manifestat cea mai mare încredere față de Vladimir Putin – 74%, fiind urmat de către Angela Merkel – 49% și Barack Obama – 47%.
***
Fundația Soros-Moldova pledează pentru reflectarea corectă și transparentă a vieții social-politice și economice și asigurarea accesului la informație pentru societatea civilă. În acest scop, începând cu anul 1998, a fost lansat programul de cercetare a opiniei publice – ”Barometrul opiniei publice din Moldova”.
Primele două sondaje au fost efectuate pe parcursul anului 1998. Următoarele au fost organizate de Institutul de Politici Publice, cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, în august, 2000, iar ulterior - în primăvara și toamna fiecărui an, în perioada 2001-2012.
Programul „Barometrul opiniei publice –2012” este avizat de un juriu în frunte cu dr. Arcadie Barbăroșie, director executiv al Institutului de Politici Publice. Membri ai juriului sunt dr. habilitatLudmila Malcoci; Igor Boțan, Director ADEPT; Victor Ciobanu, expert independent; Natalia Morari, sociolog și jurnalist independent. Consultant al programului – dr. Viorel Cibotaru, Director, Institutul European de Studii Politice din Moldova.
Tematica cercetărilor efectuate a inclus: opțiuni politice, popularitatea și notorietatea principalelor partide și personalități politice, nivelul de viață și calitatea vieții, politica economică și socială a Guvernului, alte teme de interes major.
Institutul de Politici Publice, având în vedere impactul și importanța cercetărilor din cadrul Barometrului opiniei publice, a organizat în aprilie 2013, cu sprijinul financiar al Fundației Soros, un nou sondaj de opinie. Studiul a fost realizat de Magenta Consulting.
Sondajul a fost efectuat în perioada 6 aprilie – 21 aprilie, pe un eșantion de 1100 de persoane din 76 de localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă fiind de ±3%.
