Interlic.md

Viceministrul Justiției, Vladimir Grosu a avut, în data de 2 iulie curent, o întrevedere  cu  Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) din România, Monica Cămărăscu. Din componența delegației române au făcut parte Ministrul Plenipotențiar, Coordonatorul Secției Consulare a Ambasadei României în RM, Tiberiu Trifan, Directorul Direcției Cetățenie, din cadrul ANC, Dana Damaschin și Consulul Ambasadei României în Republica Moldova, Carmen Nicolae. După întrevedere, oficialii români au purtat o discuție cu 3 președinți ai asociațiilor notariale și 11 notari.

Potrivit Ministerului Justiției, scopul vizitei reprezentanților ANC, la Chișinău, a constituit discutarea celor mai actuale subiecte privind  redobândirea cetățeniei românești de către cetățenii R. Moldova. În mod special au fost vizate dificultățile întâmpinate de către notarii din RM, în raport cu exigențele înaintate de către România, în scopul înlăturării cazurilor de falsificare a  actelelor notariale întocmite în R. Moldova.

Viceministrul Justiției, Vladimir Grosu a apreciat interesul sporit al părții române de a menține o colaborare continuă în domeniu și a asigurat că MJ întreprinde toate măsurile necesare pentru diminuarea ilegalităților depistate. În acest sens, Viceministrul a specificat finalizarea unui proiect nou de lege în domeniul notariatului, cu scopul perfecționării acestei activități profesionale. La rîndul său, Președintele ANC, Monica Cămărăscu a semnalat o evoluție, astfel încât, dacă la începutul anului 2012, erau depistate, zilnic, circa 10-20 de acte notariale false întocmite de către notarii moldoveni pentru solicitanții cetățeniei românești, în prezent sunt depistate 10-20 de astfel de acte, pe luna.Totuși, oficialii au căzut de acord că acest fenomen negativ necesită a fi exclus în totalitate.

La capitolul încălcări depistate, partea română a enumerat drept cele mai frecvente: rectificarea și traducerea necorespunzătoare a actelor de stare civilă, în special a certificatelor de naștere; falsificarea actelor notariale și a cazierelor judiciare moldovenești; imposibilitatea verificării autenticității certificatelor medicale incluse în dosar; modalități incerte de legalizare a documentelor;  indicarea a două domicilii simultan, atât în Moldova cât și în România, de către cetățenii RM care-și redobândesc cetățenia română.

La finalul ședinței, s-a convenit asupra necesității stabilirii unei practici unitare în domeniu care va viza inclusiv pedepsirea notarilor, care nu-și exercită profesia conform legislației, periclitând astfel imaginea întregii branșe profesionale.

În cadrul întrevederii cu notarii, oficialilor români le-au fost adresate o serie de întrebări stringente, în vederea eficientizării întocmirii actelor notariale, precum și a fost propusă crearea unui mecanism practic de colaborare între ambele state în acest sens.

La Chișinău, delegația română s-a mai întâlnit, cu reprezentanții Serviciului Stare Civilă, responsabilii de eliberarea cazierelor judiciare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Secția Consulară a Ambasadei României în R. Moldova.

Reamintim că, ultima discuție privind exigențele înaintate de către partea română față de actele notariale întocmite în R. Moldova și destinate a fi utilizate pe teritoriul României a avut loc în decembrie 2011, la Chișinău.