Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, efectuează miercuri, 17 iulie a.c., o vizită oficială în Republica Moldova. Cu acest prilej, domnul președinte Traian Băsescu a avut convorbiri cu președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti, urmate de o declarație de presă comună.
Vă prezentăm, în continuare, textul declarației de presă susținută de cei doi șefi de stat:
Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Stimate domnule preşedinte Traian Băsescu, onorată asistenţă am avut cu Excelenţa Sa, domnul preşedinte Traian Băsescu, discuţii călduroase şi consistente. Domnul preşedinte este un prieten al Republicii Moldova şi chiar suntem prieteni, aşa ne-am împrietenit de când ne-am cunoscut personal. Între ţările noastre există o relaţie de frăţietate şi acest sentiment îl simt şi astăzi, la întâlnirea cu domnul Traian Băsescu. Discuţia noastră a cuprins un şir de proiecte comune. Le voi structura pe domenii pentru a le da mai multă claritate. Am convenit să menţinem un ritm dinamic în dialogul nostru bilateral. Credem cu tărie că cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului au doar de câştigat de pe urma relaţiei speciale şi privilegiate dintre ţările noastre. România este un susţinător fără rezerve al parcursului nostru european şi i-am mulţimit preşedintelui Băsescu pentru acest sprijin preţios şi pentru implicarea sa personală în proiectele de importanţă strategică pentru Republica Moldova, şi anume: integrarea europeană, securitatea energetică şi soluţionarea conflictului transnistrean. Am apreciat, de asemenea, efortul Guvernului şi Parlamentului de la Bucureşti, precum şi al diplomaţiei române de a pleda cauza Republicii Moldova la nivel internaţional. Pe plan economic m-am bucurat să am cu preşedintele Băsescu discuţii concrete pe marginea unui şir de proiecte comune. Gazoductul Iaşi - Ungheni, crucial pentru securitatea noastră energetică, va începe să fie construit la sfârşitul lunii august, prin contribuţia financiară esenţială a părţii române, exprimată în sume între 9 - 12 milioane de euro. Alte trei proiecte energetice moldo-române vor prinde contur, unele chiar anul acesta. Liniile de înaltă tensiune Bălţi - Suceava Ungheni – Iaşi - Străşeni şi Goteşti - Fălciu. Am vorbit şi despre necesitatea construirii unor noi poduri peste râul Prut în regiunea oraşului Ungheni şi localităţile Leca din Republica Moldova şi Fălciu din România. Ne-am exprimat voinţa să fie stimulate raporturile comerciale şi investiţiile reciproce. În plan cultural, i-am mulţumit domnului preşedinte Băsescu pentru donaţia de carte în valoare de un milion de volume destinate bibliotecilor şcolare şi raionale, altor biblioteci din Republica Moldova, pentru biserica maramureşană care a fost instalată la Soroca şi pentru cele 5.500 de burse de studii acordate elevilor şi studenţilor noştri. De asemenea, am stabilit să rezolvăm cât mai curând pe cale amiabilă problema transmisiunii pe teritoriul Republicii Moldova a Televiziunii publice române, TVR 1. Vă mulţumesc!
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând vreau să vă mulţumesc pentru invitaţia de a vizita Republica Moldova. Este o vizită pe care o fac cu multă plăcere şi cu dragoste şi pentru Republica Moldova, şi pentru cetătenii Republicii Moldova. În opt ani şi jumătate am bătut, practic, toate continentele lumii în întâlniri bilaterale, în vizite de stat sau în vizite de lucru. Am trecut de mult de faza la care mai aveam emoţii. Singura vizită în care ori de câte ori vin am emoţii este Republica Moldova. Aici, vizita mea trebuie interpretată nu numai ca răspuns la invitaţia domnului preşedinte Timofti, dar este o vizită care vine într-un moment extrem de important, extrem de important pentru viitorul Republicii Moldova. Republica Moldova se pregăteşte pentru cel mai mare succes al procesului declanşat cu destul de mulţi ani în urmă, acela de apropiere şi viitoare integrare în UE, şi anume semnarea acordului de asociere la UE sau parafarea acordului de asociere la UE şi parafarea acordului de liber schimb. Se va întâmpla acest lucru la Vilnius, în 27 - 28 noiembrie anul aceasta, cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic. Eu mulţumesc domnului preşedinte Timofti pentru cuvintele frumoase spuse la adresa României cu privire la suportul politic pe care l-am acordat tot timpul Republicii Moldova într-un mod necondiţionat în procesul de apropiere de Uniunea Europeană. Dar vreau să ştiţi că, dacă există cineva care are un merit pentru apropierea acestui moment este poporul Republicii Moldova, politicienii Republicii Moldova care cred în soluţia europeană. Sigur, nu vreau să vorbesc de alternative. În opinia mea, Republica Moldova nu are alternativă la drumul pe care să şi-l aleagă decât drumul european, pentru că nu am constatat în istoria Republicii Moldova altă locaţie, mă refer la toată istoria acestui pământ, decât cea europeană. Deci, vă pregătiţi pentru un mare succes al ţării şi am venit să fiu alături de dumneavoastră, într-un moment important, să vă asigur că, în continuare, România va rămâne un avocat fără rezerve, repet, fără rezerve în ceea ce priveşte drumul european al Republicii Moldova, respectând în acelaşi timp şi opţiunile de neutralitate militară ale Republicii Moldova. Niciodată România nu a pus problema unei alte abordări decât cea pe care constituţional a avut-o Republica Moldova.
În ceea ce priveşte evoluţiile relaţiei bilaterale, ni se pare că sau mi se pare că în acest moment s-a ajuns la o maturitate a acestor relaţii. Relaţia este matură, solidă, ştim opţiunile comune pe care le avem, ştim lucrurile asupra cărora unii sau ceilalţi au o rezervă. Foarte important este că cea mai mare parte a obiectivelor noastre sunt comune. Ieri mă întreba cineva dacă obiectivele noastre şi ale unei alte mari ţări din regiune sunt comune în Europa Centrală şi de Est. Răspunsul meu a fost că nu. Dar în ceea ce priveşte relaţia cu Moldova, vă pot spune că opţiunile noastre sunt similiare cu ale Republicii Moldova în ceea ce priveşte regiunea centrală şi est-europeană în momentul de faţă şi în perspectiva lor. Mă bucur că, în sfârşit, se deznoadă proiectul gazoductului Iaşi - Ungheni. Aş vrea aici să fac o precizare, pentru că mi s-a părut de multe ori şi la oameni politici că au un interes de ce durează atât de mult ce se întâmplă. Un gazoduct este o problemă complicată. Nu vreau să vă spun că a trebuit făcută o adaptare a standardelor Republicii Moldova cu cele ale Uniunii Europene pe care noi le utilizăm în momentul de faţă, a standardelor tehnice, o legislaţie specifică şi o proiectare care vizează subtraversarea Prutului. Nu discutăm de întins o ţeavă prin grădină. E vorba de o conducă de gaze. De asemenea, mă bucură faptul că proiectul de interconectare Fălciu - Goteşti se va finaliza în luna octombrie a acestui an şi vom continua cu celelalte proiecte în aşa fel încât Republica Moldova să aibă alternativă, să nu fie dependentă de o singură sursă de import energie electrică şi gaze. În ceea ce ne priveşte, perspectiva gazelor este că în momentul de faţă România îşi asigură 80% din gazele de care are nevoie. Este interconectată prin Ungaria cu sistemul european de transport gaze pe conductă, deci oricând, odată cu conectarea sistemului din Republica Moldova, Republica Moldova va putea apela şi la surse alternative de gaze. Vreau să ştiţi că vom continua procesul de acordare a burselor, iar pentru anul şcolar 2014 - 2015 estimăm o creştere la 6.000 de burse pentru tinerii din Republica Moldova. De asemenea, vom continua practica instituită în ultimii şase ani, cu organizarea taberei pentru şcolari din Delta Dunării, de la Sulina, unde, ori de câte ori am avut ocazia, m-am dus cu multă plăcere.
În ceea ce priveşte parteneriatul nostru, eu nu îndrăznesc niciodată să spun „parteneriat strategic”, „parteneriat economic”, „parteneriat politic”; noi avem un parteneriat de sânge, pentru că aşa ne-a lăsat Dumnezeu. Deci, nu putem să fim decât alături de Republica Moldova, de cetăţenii ei, ori de câte ori Republica Moldova va avea nevoie. Ce vreau să ştiţi, însă. Sunt eu aici şi vorbesc de susţinerea pe care a acordat-o şi o va acorda România Republicii Moldova în drumul său către intrare în Uniunea Europeană. Dar vreau să ştiţi că Republica Moldova are foarte mulţi prieteni. În acest proces este susţinută şi de Polonia, şi de cele trei ţări baltice, şi de Germania şi de multe alte ţări ale Uniunii Europene. Deci, Republica Moldova nu este o ţară care doar ea vrea în Uniunea Europeană. Şi statele cele mai importante ale Uniunii Europene vor Republica Moldova în Uniunea Europeană, pentru că i-au înţeles istoria, aspiraţiile şi dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova. Acestea sunt cele ce am vrut să le transmit astăzi. Vreau să spun public că România are o situaţie economică stabilă, se prefigurează o creştere economică, ne creşte şi turismul. Vă aşteptăm în vacanţă în România şi să sperăm că şi românii vor veni să-şi facă vacanţe la Chişinău sau pe teritoriul Republicii Moldova. Vă mulţumesc!
Întrebare: Înaintea Summitului de la Vilnius vă aşteptaţi la provocări din partea Rusiei, în Transnistria şi în Găgăuzia? O întrebare pentru ambii preşedinţi, vă mulţumesc.
Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: O întrebare pentru mine, da?
Întrebare: Pentru ambii.
Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Pentru ambii?
Întrebare: Şi dumneavoastră, şi domnul preşedinte Traian Băsescu.
Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Eu aduc la cunoştinţă pentru cei care nu cunosc, în Republica Moldova, într-adevăr, sunt forţe care promovează alte idei decât cele pe care le promovează guvernarea. E vorba de aşa-numite societăţi civile care fac diferite acţiuni legate de conferinţe, seminarii, unde promovează ideea de schimbare a cursului Republicii Moldova către aşa-numita uniune Euroasiatică. Eu, după câte cunosc, nu există încă această uniune. Despre ea se vorbeşte, dar vreau să vă răspund în felul următor. Provocări pot fi. Singurul fapt că se organizează astfel de acţiuni, eu le consider tot ca acţiuni de provocare. Dar noi o să rezistăm prin consecvenţa noastră, prin promovarea politicii care este determinată de programul guvernare, care este îndreptat spre integrarea europeană. Şi o să reuşim.
Întrebare: Domnule preşedinte Traian Băsescu, avem aşa o întrebare. Care sunt şansele Republicii Moldova să mai obţină banii din sprijinul României de 100 de milioane de euro, ratificat de Senat în aprilie 2010? Vă mulţumesc.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, şansele sunt foarte mari. Toate proiectele de interconectare se lucrează pe aceşti bani. V-aş aduce aminte că la inundaţii a fost eliberată o primă tranşă de 8,5 milioane de euro, din care s-au refăcut casele afectate de inundaţii în 2011, dacă nu mă înşel, 2010 sau 2011, undeva în acea perioadă. Însă, ce trebuie să înţelegeţi, pentru că se pare că aici există o uşoară confuzie. Dacă cineva îşi imaginează că acel ajutor nerambursabil poate fi pus într-o dubă şi trimis la Chişinău, se înşală, iar această abordare am văzut-o şi la unii politicieni. Deci, România acordă acea sumă de bani în condiţiile în care se acordă bani în interiorul Uniunii Europene. Adică, se aprobă proiectul şi am stabilit toţi că avem patru proiecte de interconectare. În baza unui studiu de fezabilitate se aprobă proiectul, se organizează licitaţie, se desemnează executantul şi se fac decontări pe măsura implementării proiectului. Vreau să ştiţi că România nu poate utiliza altă procedură decât cea prevăzută de Uniunea Europeană. Aşa cum s-a investit în prima interconectare pe electricitate, Fălciu - Goteşti, aşa se va continua cu gazoductul, aşa se va continua cu celelalte proiecte de interconectare. Aş vrea să mai fac o precizare: proiectele la care se utilizează banii din ajutorul oferit de România sunt proiecte stabilite de Guvernul Republicii Moldova. Noi nu stabilim niciun proiect. Dacă ştiţi, acordul cuprinde o gamă largă de proiecte, de reabilitări de şcoli, drumuri, dar opţiunile Guvernului de la Chişinău au fost pe aceste proiecte, pe acestea vom concentra banii. Deci, cam atât. Sigur, nu suntem naivi, să nu încercăm să adăugăm la aceşti bani şi nişte bani europeni. Spre exemplu, gazoductul are foarte mari şanse ca, pe teritoriul Republicii Moldova, să primească resursă financiară de la Uniunea Europeană dacă se respectă criteriile de achiziţii publice din Uniunea Europeană şi sunt convins că, împreună cu Guvernul de la Chişinău, vom rezolva această problemă. Cam lung răspunsul, dar... Mai aveam eu de făcut o completare la prima întrebare şi o să vă dau un exemplu aici legat de eventuale provocări, dacă ne aşteptam, dacă nu se aşteptam. În Republica Moldova situaţia este diferită, spre exemplu, de cum a fost în România, înaintea integrării. În România, indiferent de ce tip de partid, că a fost etichetat ca fiind extremist, că a fost de stânga, că a fost de centru sau de dreapta a fost unanimitate politică în drumul către Europa. Deci, nu am avut niciun fel de opoziţie internă la drumul către Uniunea Europeană. Aici se pare că, în ultimele luni apare o opoziţie internă, deşi vă rog să mă credeţi, vă rog să daţi înapoi filmările de la conferinţele de presă pe care le-am avut cu fostul preşedinte Voronin, când împreună vorbeam de drumul european. Deci, aici, tot la Chişinău, vorbeam despre opţiunea guvernului din timpul preşedinţiei domnului Voronin, vorbeam de drumul european. Acum înţeleg că domnul Voronin a uitat că s-a născut sau că are părinţii la Dubăsari şi că nu prea a putut trece frontiera să-şi vadă mormântul părinţilor când era şeful acestui stat. Şi apar opţiuni pe care eu nu mi le pot explica. Poporul acestei ţări este un popor latin. Nu am văzut cetăţeni ai Republicii Moldova cu ochii oblici. Deci, cred că opţiunea este spre integrare europeană. Iar dacă vor apărea opţiuni ale societăţii civile, aşa cum se pare că evoluează foarte prolific numărul de ONG-uri proasiatice în Rerpublica Moldova, sunt convins că opţiunea majorităţii populaţiei va fi o opţiune proeuropeană, iar provocări din partea Moscovei, nu cred. Moscova este capitala unui stat care se respectă prea mult ca să vină în zona provocărilor organizate, susţinute de stat.
Întrebare: O întrebare care vine în contextul răspunsului dumneavoastră. Opţiunile şi ale populaţiei se pare că sunt împărţite în Moldova cam pe jumătate în favoarea integrării în UE, jumătate în integrarea de partea cealaltă şi nu ştiu dacă s-a întâmplat în vreun stat care oficial se îndrepta spre UE. De asta vreau să vă întreb în ce măsură credeţi că această împărţire ar putea împiedica un drum mai avansat al Moldovei în UE?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi va fi opţiunea cetăţenilor Republicii Moldova. Politicienii primesc un mandat când sunt aleşi şi ei trebuie să şi-l ducă la capăt în timpul exercitării mandatului. Mandatul Alianţei pentru Integrare Europeană a fost să dea drumul către integrare în UE şi văd că este un mandat pe care Alianţa şi-l respectă.
Întrebare: Domnule preşedinte Băsescu, când România va elibera permisele de mic trafic pentru miile de moldoveni care sunt în aşteptarea lor, care nu se mai dau din octombrie anul trecut?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiu problema. De anul trecut sau chiar din ianuarie?
Întrebare: De anul trecut din octombrie.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci am avut obligaţia să trecem la permisele cu datele biometrice. S-a rezolvat în sfârşit problema. Se dau la tipărit. Eu cred că în maxim o lună se reia eliberarea permiselor pentru micul trafic de frontieră. Dar asta e, mai ales că vreau să înţelegeţi un lucru, nu-i vorba de o simplă eliberare de permisie de mic trafic, când este vorba de datele biometrice, sunt datele personale ale cetăţenilor şi au cu totul alt regim, un regim ceva mai complicat. Nu sunt un specialist să vă spun care sunt riscurile când se introduc asemenea documente cu datele biometrice, dar vă pot spune că în maxim o lună se va relua distribuirea cerificatelor pentru micul trafic de frontieră. În sfârşit am rezolvat problema. Adică să nu credeţi că noi suntem mai puţin birocratici. Nu, tot un sânge avem.
Întrebare: Din câte ştim, este ultima dumneavoastră vizită...
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cine v-a spus?
Întrebare: Am aflat...
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Au mai spus şi ziariştii din România. Nu, fraţilor, nu e ultima vizită. O să mai vin până îmi termin mandatul de...
Întrebare: Dar după atâţia ani de mandat ce vă reproşaţi că nu aţi reuşit să faceţi pentru Republica Moldova?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Hai lăsaţi-mă să spun după ce îmi termin mandatul... Ca să mă autoflagelez aşa... Deja au început să mă întrebe ziariştii şi în România. Faceţi-vă un bilanţ. Staţi, măi, oameni buni, mai am un an jumătate până îmi termin mandatul. Să mă tocaţi pe urmă cu vorbele mele? Deci, promit că după ce îmi termin mandatul, prima vizită o fac la Chişinău şi mă spovedesc cu privire la relaţia României cu Republica Moldova.
Întrebare: Aş dori să vă întreb în legătură cu ultimele afirmaţii din presa apropiată Kremlinului care spune că în politica externă a României s-ar fi produs o mutaţie, că România ar fi orientată spre Est şi se pregăteşte să abandoneze Uniunea Europeană pentru a se apropia de Moscova şi de Beijing, în virtutea ultimelor vizite ale premierului în cele două zone.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Trebuie să înţelegeţi că România nu este o ţară izolată care trăieşte numai în Uniunea Europeană sau numai în NATO. Ne dezvoltăm relaţiile şi ne consolidăm relaţiile în toate direcţiile, către toate punctele cardinale. Cu certitudine, dacă priviţi relaţia româno-chineză, este o excelentă relaţie politică la nivelul cooperării instituţiile internaţionale, dar şi la nivel bilateral, dar economic este o relaţie în care România are un deficit foarte mare. În relaţia comercială este un deficit de 2,1 miliarde de euro. Sigur, s-a redus în ultimii ani, de la 2,9 la 2,1 miliarde, dar asta nu înseamnă că Guvernul, instituţiile politice ale României nu fac vizite în China pentru a încerca să găsească soluţii de echilibrare a balanţei de plăţi. Cu Rusia avem, de asemenea, un deficit consistent al balanţei de plăţi datorită importurilor energetice pe care le facem. Rusia are investiţii în România în industria aluminiului, în industria siderurgică, în industria petrolieră; deci avem o relaţie şi cu Rusia. Faptul că se duce ministrul de Externe sau că vine Nikolai Patruşev la Bucureşti nu înseamnă o schimbare a politicii externe. Şi vă dau un azimut ferm al faptului că România nu-şi schimbă politica externă: existenţa bazelor militare americane pe teritoriul României şi a scutului antirachetă. Credeţi că o astfel de ţară îşi schimbă de la o zi la alta politica externă?
Întrebare: Domnule preşedinte Băsescu, aş vrea să ne comentaţi care este...
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa păţesc şi eu, acasă nu mă întreabă nimeni nimic. Ziariştii sar pe musafir.
Întrebare: Care este opinia dumneavoastră cu referire la faptul că, în ultimul timp, în Republica Moldova apar tot mai multe ameninţări la adresa jurnaliştilor, dar şi la adresa instituţiilor media care pledează pentru decriminalizarea instituţiilor de drept din Republica Moldova?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ameninţări pot să existe în multe ţări. Important este ca instituţiile statului să protejeze libertatea presei atunci când există oameni, politicieni sau oameni de afaceri, care nu înţeleg libertatea presei. Deci, faptul că nivelul unui cetăţean, într-o împrejurare, fie el politician sau altceva, este să ameninţe un ziarist, în mod cert, instituţiile statului trebuie să reacţioneze pentru protejarea libertăţii de expresie a ziaristului.
Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Vă mulţumim!
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumim mult, o zi bună!
Departamentul de Comunicare Publică al Președintelui României
