Interlic.md

Ministerul român al Afacerilor Externe reafirmă deschiderea şi preocuparea continuă pentru identificarea şi adoptarea unor soluţii, inclusiv la nivel legislativ, care să vină în întâmpinarea intereselor şi situaţiei cetăţenilor români aflaţi în străinătate, beneficiari ai serviciilor consulare.

În acest sens, MAE a iniţiat şi susţine propunerile legislative care vizează diminuarea cuantumului taxelor consulare pentru mai multe categorii de servicii consulare. Modificările propuse trebuie însă să opereze în mod nediscriminatoriu, independent de cetăţenia solicitantului sau de scopul în care se solicită prestarea unui anumit serviciu consular.

În ceea ce priveşte cuantumul taxelor de viză pentru tranzit şi scurtă şedere, prevăzut de legislaţia română (60 euro), acesta coincide cu cel reglementat de Codul comunitar de vize, aplicat de statele din Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, România aplică direct şi întocmai dispoziţiile acordurilor în materie de vize încheiate de Uniunea Europeană cu unele state terţe, acorduri care prevăd, cu titlu de excepţie, un cuantum diferit al taxelor de viză (35 sau, după caz, 70 euro).

Referitor la vizele acordate cetăţenilor Republicii Moldova, reamintim faptul că această procedură se realizează în baza Acordului în materie de vize încheiat de Uniunea Europeană cu Republica Moldova. Prin utilizarea într-o manieră maximală a facilităţilor reglementate de acest acord, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României eliberează în regim de gratuitate, până la aderarea la Spaţiul Schengen, toate categoriile de viză solicitate de cetăţenii Republicii Moldova.

Obligaţia de a dovedi deţinerea unor mijloace de subzistenţă minime pe durata sejurului pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene este reglementată expres de art. 5 alin. 1 lit. (c) şi alin. 3 din Regulamentul CE nr. 562/2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere (Codul frontierelor Schengen). Dispoziţiile art. 5 din această reglementare comunitară, pe care România este obligată să le aplice în prezent, nu permit ţării noastre instituirea unei excepţii în favoarea cetăţenilor Republicii Moldova. De asemenea, este de adăugat faptul că suma minimă prevăzută în acest sens de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, se situează sub media cuantumului corespunzător practicat de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În context, se impune precizarea că dovada mijloacelor de întreţinere nu se face numai prin prezentarea sumei corespunzătoare în numerar, ci şi prin alte modalităţi prevăzute de lege (cecuri de călătorie, cărţi de credit însoţite de extrase de cont sau asumarea costurilor de întreţinere de către persoana vizitată, printr-o invitaţie în formă autentică), reglementările aplicabile permiţând o anumită flexibilitate în acest domeniu.

Ministerul Afacerilor Externe apreciază că demersurile de anvergură pe care le întreprinde în vederea susţinerii obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova reprezintă un sprijin consistent care, odată atins, va conduce la eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii moldoveni.

Reamintim faptul că, în cursul anului 2012, MAE a iniţiat un proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr.198/2008 privind reglementarea cadrului în materia taxelor consulare. Proiectul viza diminuarea semnificativă a cuantumului taxelor aferente anumitor servicii consulare, precum şi sistematizarea şi chiar extinderea categoriilor de servicii consulare prestate cu titlu gratuit prin efectul legii.

Proiectul a fost inclus ulterior în legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare din vara anului 2012, însă nu a putut fi adoptat.

Recent, printr-o iniţiativă parlamentară a fost elaborat un proiect de lege având ca obiect de reglementare, de asemenea, reducerea considerabilă a cuantumului anumitor categorii de taxe consulare, inclusiv a celor pentru înscrierea certificatelor de stare civilă străine în registrele de stare civilă româneşti.

Dat fiind că propunerile MAE din cuprinsul propriului proiect elaborat în anul 2012 se regăsesc în bună măsură în noua iniţiativă legislativă, instituţia noastră a susţinut acest proiect, în limita propriilor atribuţii, formulând şi unele observaţii şi propuneri pentru completarea sa, în special prin sistematizarea şi extinderea regimului de gratuitate asupra anumitor categorii de servicii consulare. Noua propunere legislativă se află în dezbatere la Parlamentul României.