Interlic.md

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, aflat în vizită la București, a declarat că în momentul de față țara sa negociază cu Moscova în legătură cu accesul produselor moldovenești în Federația Rusă.

Într-un interviu pentru AGERPRES, Igor Corman a precizat că autoritățile de la Chișinău încearcă să separe factorul tehnic de cel politic în chestiunea boicotului rusesc asupra vinurilor moldovenești și că, din punctul său de vedere, situația poate fi depășită. "Eu nu m-aș grăbi să zic că deja piața rusă este închisă pentru noi", a completat oficialul de la Chișinău, care a vorbit și despre agenda Republicii Moldova la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie.

AGERPRES: Domnule președinte, ce ajutor parlamentar concret așteptați din partea României?
Igor Corman: Eu am adus la cunoștința colegilor, aici, la București, care este interesul nostru de bază și anume este vorba de trei domenii. Primul domeniu, la modul general, este consolidarea parlamentarismului în Moldova, aici pentru noi este importantă experiența colegilor de la București, dacă vorbim și despre activitatea secretariatului Parlamentului, dacă vorbim și despre felul cum activează comisiile de profil, dacă vorbim în general despre acest proces tehnico-legal care este caracteristic activității legislative. Pe lângă acesta, un domeniu foarte important vizează armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar. Noi deja avem o anumită experiență, fiindcă din 2009 încoace am adoptat mai multe legi cu relevanță europeană, legi care vizează și planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. Noi, practic, am îndeplinit acest plan prin adoptarea cadrului legislativ în Parlament. De asemenea, acordul de comerț liber—care este partea componentă cea mai importantă a acordului de asociere—pe care urmează să-l votăm anul viitor. Dar, cu siguranță, acest volum de lucru va crește odată ce Moldova va semna acordul de asociere, vom merge mai departe în acest proces de integrare europeană, intenționăm să avem și statut de candidat când vom fi "copți", respectiv este interesul nostru să fim pregătiți și nu este bine să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări. Noi avem o cooperare bună și cu Polonia pe dimensiunea parlamentară, am creat chiar și o Adunare Interparlamentară bilaterală, avem relații cu Lituania, cu Croația, care are o experiență mai recentă, dar sigur că așteptările noastre mari sunt să consolidăm cooperarea cu România, în primul rând. Nu există nici bariere lingvistice, tot acest acquis comunitar este tradus deja. Deci, aici noi dorim să facem acest transfer de practici, de expertiză cât mai mult posibil ca să ne ușureze activitatea noastră în Parlament, la Chișinău.


AGERPRES: În acest context, cum ați cataloga răspunsul dat de București în chestiunea boicotului asupra vinurilor moldovenești impus de Federația Rusă?
Igor Corman: Situația cu embargoul rusesc asupra vinurilor moldovenești este un subiect care vizează în primul rând relația dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Noi acum suntem într-un proces de consultări cu partea rusă, cu autoritățile din domeniu și interesul nostru este, folosindu-ne și de participanții Acordului de Comerț Liber în cadrul CSI, având și statutul, împreună cu Federația Rusă, de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului, deci există mecanisme de consultări ... Încercăm să vedem, să separăm partea tehnică de cea politică. Suntem foarte interesați să păstrăm accesul pe piața rusă pentru toate produsele moldovenești. Este o piață tradițională foarte importantă pentru noi. Vedem că trebuie să avem cât mai multe alte soluții, acces la alte piețe—și piața europeană este cea mai importantă pentru noi—, deja volumul exporturilor a depășit 50%. Dar alte posibilități care ar exista ne interesează foarte mult și noi, iată, chiar în cadrul discuțiilor cu colegii parlamentari, am ajuns la concluzia că este bine să organizăm o prezentare de vinuri în Parlamentul României, este bine să invităm oameni de afaceri, reprezentanții rețelelor care ar fi interesați de vinurile moldovenești. Deja noi avem vinuri moldovenești pe piața românească, dar dacă acest prilej deschide uși noi suntem foarte interesați de aceste uși.

AGERPRES: Aveți semnale din partea Federației Ruse că și alte produse ar putea intra sub un astfel de embargo? S-a vorbit la un moment dat și de fructe.
Igor Corman: Problema cu vinurile nu este cea mai complicată, pentru că, spre deosebire de anul 2006, când am trecut prin aceeași fază, atunci noi exportam cam 80% pe piața rusă, acum cam 28% și vinurile sunt produse care nu se strică peste noapte, poți să le mai păstrezi, să cauți alte piețe. Dar fructele și legumele în stare proaspătă sunt o problemă, pentru că noi cam 80% exportăm acum mere, de exemplu, pe piața rusă. Și ar fi, sigur, o lovitură foarte dureroasă pentru noi. Dar, vreau să vă spun că și în cazul vinurilor și în cazul fructelor există și interesul agenților economici din Federația Rusă, fiindcă rușii au investit foarte mult în acest domeniu în Republica Moldova. Chiar sunt vinării întregi care au fost modernizate, au tehnologii noi în baza investițiilor din Federația Rusă. La fel, ei sunt interesați în produsele noastre de calitate. Deci, eu nu m-aș grăbi să zic că deja piața rusă este închisă pentru noi. Eu sper că această situație cu vinurile va fi depășită și evoluțiile următoare nu vor afecta per ansamblu exporturile noastre pe piața rusă.

AGERPRES: Dată fiind reacția Bruxelles-ului în această chestiune, ce așteptări aveți de la Summitul de la Vilnius?
Igor Corman: Noi avem o agendă foarte clară pe termen scurt. Așteptăm la Vilnius, în primul rând, să parafăm acordul de asociere, astfel încât pe parcursul anului următor să fie finalizate toate procedurile tehnice (traducerea, pregătirea pentru semnare) și să semnăm acest acord ...

AGERPRES: Și să și intre în vigoare?
Igor Corman: El va intra în vigoare imediat după semnare, acestea sunt prevederile acordului, înainte de a fi ratificat de către toate țările membre ale Uniunii Europene, dar interesul nostru, al Chișinăului, este să reușim pe perioada mandatului actualului Parlament să ratificăm acest acord. Noi vom avea probabil la sfârșitul anului următor alegeri parlamentare și, până atunci, dorim să ratificăm în Parlament acordul respectiv. Un alt aspect foarte important pentru noi este liberalizarea vizelor pentru cetățenii moldoveni și, aici, noi ne așteptăm ca la Vilnius Comisia să constate că Moldova a îndeplinit cea de-a doua fază, și ultima, a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului vizelor și va veni apoi și cu recomandarea către Parlamentul European, către Consiliul Uniunii Europene să fie luată decizia politică ca Moldova să fie scoasă din această anexă a țărilor care necesită vize și mutată în anexa țărilor ai căror cetățeni pot circula fără viză. Și, aici, sigur că depinde și de noi, dar foarte mult depinde de voința politică a țărilor membre. Contăm foarte mult și pe sprijinul României—tradițional, constant noi avem acest sprijin—și acum, intrând într-o fază foarte importantă, să convingem toate capitale europene, astfel încât pană la sfârșitul anului următor să fie luată și această decizie. Cred că avem niște așteptări realiste, aceste așteptări sunt motivate—dacă vorbim de temele pentru acasă—pentru că noi în mare parte am îndeplinit tot ceea ce trebuia să îndeplinim. Sigur că mai avem anumite chestiuni legate de reforma justiției, reforma Procuraturii Generale, lupta împotriva corupției și noi, pe parcursul acestui an și anul următor, trebuie să alimentăm și partenerii europeni cu semnale pozitive, că suntem în mișcare, dar aceste semnale în egală măsură sunt importante și pentru cetățenii noștri.

AGERPRES: În ce măsură acest proces de integrare europeană a Republicii Moldova afectează discuțiile cu Tiraspolul?
Igor Corman: Există acum în regiunea unde se află Republica Moldova și în această regiune a țărilor membre ale Parteneriatului Estic această competiție geopolitică. Federația Rusă promovează aici foarte activ ideea unei uniuni euroasiatice. Situația din Transnistria este așa cum este, Transnistria este dependentă foarte mult, 100%, de Federația Rusă—și din punct de vedere energetic și din punct de vedere financiar—și în această situație apare o contradicție între vectorul de mișcare al autorităților de la Chișinău și al administrației de la Tiraspol. Aceasta este realitatea, dar eu consider că trebuie să continuăm aceste proiecte de consolidare a încrederii între ambele maluri ale Nistrului, să atragem cât mai mulți cetățeni din stânga Nistrului în astfel de proiecte cu sprijin european. Consider că o bază serioasă pentru discuții pentru soluționarea conflictului transnistrean o vom avea atunci când Moldova, înregistrând succes pe calea integrării europene, va deveni mai atractivă pentru partea stângă a Nistrului. Cred că trebuie să ne concentrăm la modul pragmatic asupra a ceea ce putem să facem acum și sperăm că în viitor vom crea condiții ca în acest format, 5+2, să discutăm și aspectele politice privind statutul acestei regiuni în componența Republicii Moldova.

AGERPRES: Cât de departe sunteți de acest deziderat în condițiile în care colegi de-ai dvs (când spun colegi mă refer la politicieni din Republica Moldova) vorbesc apreciativ despre ceea ce se întâmplă la Tiraspol, ba chiar spun că vinurile moldovenești, de exemplu, sunt mai proaste decât cele de la Tiraspol și că boicotul rusesc este bine-venit?
Igor Corman: Avem o opoziție așa cum o avem, este specifică și încearcă acum, cu un an înainte de alegerile parlamentare, să se poziționeze cum poate, inclusiv cu astfel de abordări, și privind viitorul euroasiatic al Moldovei. Eu consider că ei fac greșeli atunci când, în astfel de situații grele pentru producătorii noștri, încearcă să se poziționeze altfel și nu sunt solidari cu cei care produc vinuri de calitate. Or aceste vinuri sunt exportate pe piața europeană, nu putem spune că pe piața europeană sunt standarde de un nivel mai scăzut decât în Federația Rusă. Eu cred că aceste abordări nu vor da avantaje Partidului Comuniștilor...

AGERPRES: Chiar dacă sunt dublate de acea "revoluție de catifea" pe care o pregătesc?
Igor Corman: Inclusiv. Și, cu această revoluție de catifea, eu sunt sigur că cetățenii noștri, în majoritatea lor, doresc pace, doresc liniște, doresc să vadă rezultate de la guvernare—și noi muncim în această direcție—iar opoziția face ce consideră că este bine să facă. Atât timp cât fac aceste acțiuni într-un cadru legal, este dreptul lor până la urmă s-o facă, iar următoarele alegeri vor arăta în ce măsură pot ei să manipuleze oamenii, să vină cu astfel de abordări.

AGERPRES: Mai mulți politicieni de la Chișinău vorbesc despre nevoia unei noi Constituții, despre modificarea legii fundamentale până la alegerile de anul viitor. Mai este posibil un astfel de proces?
Igor Corman: Există necesitatea modificării Constituției, pornind și de la faptul că avem un blocaj în legea fundamentală privind alegerea președintelui—doar cu două treimi din voturi se face, ceea ce este foarte complicat, după cum au arătat evoluțiile din ultimii ani—și dorința noastră este ca acest prag să fie coborât, să fie majoritate simplă. Dar mai există și alte chestiuni care țin de separarea puterilor în stat, să existe mai multă claritate. Încă nu a fost luată o decizie și noi știm foarte bine că în Parlament nu există raportul de forțe necesar pentru modificarea Constituției. Ar exista o altă opțiune, pe calea referendumului, dar noi am încercat acest lucru în 2010 și nu am reușit, fiindcă au ieșit doar 30 și ceva de procente la referendum (legea prevede 33%). Deci, pe de o parte, există necesitatea, pe de altă parte există și riscul. Acum medităm în cadrul coaliției cum să procedăm în continuare. O decizie încă nu a fost luată. AGERPRES