Interlic.md

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Bruxelles, că România va folosi toate resursele posibile pentru dezvoltarea proiectelor energetice şi de transport cu Republica Moldova.

Şeful Guvernului a precizat că, în cadrul întrevederii cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, cu comisarul pentru Energie, Günther Oettinger, şi cu premierul moldovean, Iurie Leancă, au fost identificate "proiecte concrete de infrastructură energetică, cât şi de infrastructură de transporturi".

România este decisă să folosească "toate resursele posibile din bugetul naţional, din fondurile structurale şi de coeziune, prin accesarea altor proiecte europene pentru a dezvolta aceste proiecte energetice şi de infrastructură de transporturi", a declarat premierul Victor Ponta, adăugând că, la începutul anului viitor, ar putea avea loc "o nouă reuniune pentru a identifica stadiul proiectelor prioritare".

Premierul a exprimat, totodată, "suportul total, necondiţionat şi special pe care România îl acordă, şi la Vilnius şi în toate procedurile ulterioare, parcursului proeuropean al Republicii Moldova".

În ceea ce priveşte proiectele de interconectare energetică, Ponta a spus că, în discuţiile de la Bruxelles, pe lângă gazoductul Iaşi-Ungheni, au fost identificate interconectările electrice între Vulcăneşti, Isaccea, Iaşi, Ungheni, Străşeni, Suceava şi Bălţi. "Ce e important aici e că studiile de fezabilitate, şi la proiectele energetice şi la cele de transporturi (...) vor fi întocmite de partea română, din resursele noastre, după care realizarea efectivă se va face atât din resursele bugetare naţionale ale României, cât şi din fondurile structurale şi de coeziune, sau din alte programe", a adăugat Ponta.

Tot în cursul zilei de vineri, cei doi premieri se vor întâlni şi cu comisarul pentru Transporturi, Siim Kallas, pentru a discuta de două proiecte prioritate de poduri: Ungheni-Ungheni şi Fălciu-Leca şi pentru a "identifica şi alte proiecte de transport, care se înscriu în strategia europeană şi care sunt finanţate tot din cele trei surse".

La rândul său, preşedintele Jose Manuel Barroso a precizat că întâlnirea dintre reprezentanţi ai CE, ai unui guvern dintr-un stat membru şi ai unui executiv dintr-o ţară parteneră reprezintă "o mare premieră".

Barroso a mulţumit României şi, personal, premierului Victor Ponta pentru "sprijinul puternic nu numai pentru parcursul european al Moldovei, dar şi pentru Parteneriatul Estic", subliniind că acest suport este "apreciat foarte mult".

Acest sprijin "arată că România nu numai că beneficiază de integrarea europeană, dar are şi o contribuţie foarte importantă la proiectele comune europene", a punctat oficialul european.

Referitor la securitatea energetică şi diversificarea surselor de energie, Barroso a declarat că "nicio naţiune europeană nu ar trebui să fie o insulă energetică izolată de reţeaua europeană", iar Republica Moldova ar trebuie să fie "liberă să aibă aceleaşi drepturi de acces la piaţa internă, dacă doreşte".

Preşedintele CE a declarat că, în cadrul întrevederii, au fost făcute "progrese semnificative în identificarea unei liste de proiecte prioritare comune de interconectare energetică" şi au fost luate "unele decizii concrete".

Pe termen scurt, au fost stabilite două proiecte principale: realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni, "primul pas în vederea unui proiect mai amplu care să lege Chişinăul de piaţa europeană a gazelor", şi proiectul de electricitate Vulcăneşti-Isaccea, prin care R. Moldova ar urma "să crească importul de electricitate din România, până la jumătate din consumul intern", a spus Barroso.

Premierul R. Moldova, Iurie Leancă, i-a explicat preşedintelui CE că va vorbi în limba sa maternă - română - care este "deja limbă oficială a UE", pentru a arăta că românii şi moldovenii sunt "mai mult decât vecini".

În opinia sa, proiectele de interconectare cu România, sprijinite de UE, vor face sistemul energetic al R. Moldova "mult mai puţin vulnerabil la tot felul de oscilaţii în regiune".

Leancă a mai precizat că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, inaugurate la 27 august, "se derulează aşa după cum ne-am planificat". "Sunt convins că în primul trimestru al anului 2014 vom reuşi să finalizăm gazoductul Iaşi-Ungheni", a mai spus Leancă.

Vicepremierul român Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale, şi vicepremierul moldovean, Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, au semnat, joi seară, la Bucureşti, la sediul MDRAP, contractul de finanţare pentru gazoductul Iaşi-Ungheni.

Contractul de finanţare, în valoare de 5,289 milioane de Euro, a fost încheiat între MDRAP şi Ministerul Economiei din Republica Moldova şi are la bază Acordul încheiat între guvernele român şi moldovean în 2010 privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de Euro acordat Republicii Moldova de România.

"Azi am semnat un document important pentru noi şi pentru R. Moldova, anume finanţarea din partea noastră, a Guvernului României, prin MDRAP, a unei sume care reprezintă cofinanţarea R. Moldova pentru construcţia conductei de gaz Iaşi-Ungheni. Este vorba de un proiect în valoare totală de 26,5 milioane de Euro, din care 7 milioane de Euro reprezintă contribuţia UE. Pentru partea R. Moldova, e vorba de 3 milioane de Euro din partea UE şi 5,3 milioane de Euro pe care i-am semnat azi, bani care vor fi transferaţi de ministerul nostru către R Moldova", a spus Dragnea, după semnarea documentului.

În 12 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat, pe şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni, la ieşirea din Vulturi (Iaşi), că este mulţumit de stadiul lucrărilor şi că graficul se respectă, spunând că nu are importanţă dacă se termină în decembrie sau februarie, importantă fiind "valoarea pe structura de energie".

El a mai spus că va merge la Bruxelles împreună cu premierul moldovean, Iurie Leancă, pentru a discuta despre finanţarea europeană a celorlalte proiecte energetice comune.

Premierul a spus că a venit să vadă stadiul lucrărilor pentru că era la Iaşi şi a vrut să vadă cu ochii săi cum se lucrează, însă nu el trebuie să monitorizeze lucrările, aceasta fiind treaba autorităţilor locale, a constructorului şi a Ministerului Energiei.

Premierul Victor Ponta a fost prezent, în 27 august, în Republica Moldova la ceremonia de inaugurare a gazoductului Iaşi-Ungheni, alături de premierul moldovean, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.

Premierul Victor Ponta declara, în 31 august că finalizarea gazoductului Iaşi - Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare.

"Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul", afirma atunci Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a inspectat, în 20 septembrie, şantierul gazoductului din localitatea ieşeană Rediu, unde nu era niciun muncitor, ci doar un paznic.

Băsescu a spus că lucrările nu pot fi gata în decembrie, ci poate în februarie, adăugând că cei de la Uniunea Europeană ştiu ce se întâmplă pe acest şantier şi nu pot fi minţiţi că se termină în decembrie.

"Poţi să faci spectacol de sunet şi lumini la Roşia Montană, să bagi nişte mineri în galerie turistică şi să-i scoţi şi rezolvi problema. Aici nu e turism, e geopolitică. Se uită o Europă întreagă la noi să vadă dacă suntem serioşi sau nu. La Bruxelles se ştie că a început lucrarea şi că din decembrie Moldova va fi în siguranţă. Nimeni nu pune problema că trebuie să ne sacrificăm noi şi să dăm gaze Republicii Moldova. România este interconectată cu Ungaria, putem aduce gaze şi din Norvegia, de oriunde, pe care le-ar plăti moldovenii. Să-i dăm drumul odată. Voi veni pe şantier când începem să săpăm", a declarat Băsescu.

El a mai spus că îi pare rău că Victor Ponta şi Iurie Leancă au luat parte la un "spectacol public" atunci când au participat la inaugurarea lucrărilor gazoductului.

Consorţiul care construieşte conducta de gaze Iaşi-Ungheni (Republica Moldova), format din companiile Habau PPS Pipeline Systems -Austria, Inspet şi IPM-Partners (România), a susţinut că va respecta termenul contractual pentru execuţia "firului principal" al conductei, stabilit pentru 20 decembrie 2013.

"Lucrările de sudare la firul principal al conductei sunt prevăzute să înceapă în 2 octombrie 2013, dată la care devin libere de sarcini terenurile expropriate prin hotărâre de guvern. Până la data enunţată, se vor realiza lucrări de sudare a conductelor în organizările de şantier. Termenul angajat de 20 decembrie 2013 este cel contractual pentru execuţia firului principal al conductei şi toate activităţile şi acţiunile realizate şi prezentatate sunt de natură a susţine acest termen şi angajamentul executantului", se arată într-un comunicat transmis de consorţiu după vizita făcută de Băsescu pe şantierul gazoductului.

Consorţiul consideră "injuste" comentariile şi reportajele de presă privind stagnarea lucrărilor.

Contractul pentru construcţia ţevii de gaz a fost semnat în 21 august între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi firmele membre ale consorţiului.

ANRM a transmis, tot în 20 septembrie, un comunicat în care arată că până la 20 decembrie 2013 urmează să fie finalizat firul principal al conductei, aşa cum s-a angajat constructorul. Conducta are o lungime de 32,19 kilometri pe teritoriul României.

Potrivit ANRM, activităţile de expropriere au fost aprobate în 13 august, iar decizia de expropriere va fi emisă până în 2 octombrie. Contractul pentru execuţia lucrărilor pe teritoriul României a fost semnat în 21 august.

"În perioada 23 septembrie-2 octombrie asociaţia (consorţiul) va demara lucrările de construcţii-montaj pe terenuri libere de acces în lungime totală de 3,5 kilometri", se preciza în comunicatul ANRM.

Cele trei firme arată că "o mică parte a materialului tubular" a fost disponibilă în stocuri la începerea proiectului, iar partea principală de ţeavă va fi livrată în intervalul 23-28 septembrie, scrie Mediafax.