Interlic.md

România va trebui să-și regândească relația cu Estul după Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, al cărui eșec se prefigurează, în contextul în care Ucraina a anunțat că suspendă pregătirea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, a cărui semnare se afla pe ordinea de zi a reuniunii de săptămâna viitoare, a declarat joi, pentru AGERPRES, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu.

În opinia sa, acest eșec va marca stoparea extinderii UE către est pentru următorii 15 ani, iar Republica Moldova, care va parafa la Vilnius Acordul de Asociere cu UE, va rămâne "într-o zonă gri".

"Eu cred că, dacă Ucraina nu semnează, Republicii Moldova îi va fi extrem de dificil, pentru că va rămâne într-o zonă gri: nu are nicio garanție că interesul UE de care ar fi beneficiat chipurile Ucraina se va deplasa integral spre Moldova. Menirea ei va fi un soi de integrare fără membership, adică exact menirea tuturor statelor din Parteneriatul Estic: acorduri economice, dar în niciun caz vreun acord politic cu UE", a spus Dungaciu.

Comentând justificarea Guvernului de la Kiev — că suspendă procesul de pregătire a Acordului de Asociere între Ucraina și UE pentru "a asigura securitatea națională, relansarea relațiilor economice cu Rusia și pregătirea pieței interne pentru relații de la egal la egal cu Uniunea Europeană" — el a spus că Ucraina și-a calculat oportunitățile și nu își permite să se ducă spre Uniunea Europeană antagonizând Federația Rusă.

"Această chestiune, după părerea mea, era destul de predictibilă. Nu cred că UE în momentul acesta, fără SUA, are capacitatea să ia Ucraina Rusiei, dacă pot să mă exprim așa, sau să aducă Ucraina în sfera ei de influență împotriva Federației Ruse. UE singură nu are această capacitate. Asta este una dintre explicațiile acestui eșec și Ucraina, calculându-și variantele, a mers pe ideea că, probabil, beneficiile vor fi mai mari nesemnând Acordul de Asociere", a spus el, arătând că ajustarea economiei și a structurii sociale a Ucrainei la cerințele integrării europene reprezintă un proces dificil, care, în primă instanță, "aduce sacrificii" economice și politice.

Expertul a subliniat că nu vede "nicio șansă" de apropiere politică a Ucrainei și chiar și a Republicii Moldova de Uniunea Europeană în următorii 15 ani.

"Chiar dacă Ucraina își schimbă radical opțiunea, nu cred că are șanse de integrare europeană. Are șanse de o colaborare mai bună cu UE, dar asta numai după ce se va consuma un eventual eșec în relația cu Federația Rusă. (...) Ucraina avea și motive politice interne (Ianukovici risca să piardă puterea în cazul eliberării Iuliei Timoșenko — n.r.) și motive structurale sau la nivel macroeconomic să se orienteze spre Federația Rusă, iar această orientare — așa vedem astăzi — se pare că a prevalat", a afirmat Dungaciu.

El a arătat că România este pusă în situația de a-și ajusta obiectivele pentru reuniunea de la Vilnius, reducându-le la nivelul "destul de subțire" al parafării Acordului de Asociere de către Republica Moldova, în contextul în care autoritățile de la București anunțau, la începutul anului, că așteaptă ca atât Chișinăul, cât și Kievul să semneze documentul la Summitul din 28-29 noiembrie.

"Iarăși ne-am grăbit puțin declarând că avem obiective prea ambițioase și singura soluție prin care mai poți să spui că Summitul de la Vilnius a fost unul de succes este să schimbi obiectivele. Și acum asta face România, schimbă obiectivele și va declara că summitul va fi de succes, dar nu pentru că se va întâmpla ceva semnificativ la Vilnius, ci pentru că România și-a schimbat între timp obiectivele", a spus Dungaciu.

El a mai estimat că ideea "reapropierii masive, până la unificare" a Republicii Moldova de România ar putea deveni, în următorii ani, tot mai prezentă în spațiul public.

"Dacă până acum această idee era contestată în spațiul public, pentru că este nerealistă și pentru că afectează procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, în condițiile în care vom constata că integrarea europeană a Republicii Moldova este foarte departe, ideea reunificării nu mai este atât de nerealistă. (...) După Summitul de la Vilnius, ideea reunificării nu mai capătă aerul nerealist, sfidător și suspect pe care l-a avut înainte de Vilnius. Cum va gestiona România această chestiune, urmează să vedem. Eu am impresia că după Vilnius, după eșecul Summitului de la Vilnius, relația cu Estul — mă refer și la Rusia, și la Republica Moldova — trebuie regândită și acolo va fi sarcina pe care diplomația românească — statul român ca atare — o va avea de dus la îndeplinire. Va fi un episod greu după Vilnius, pentru că va trebui să regândim relația cu estul din perspectiva eșecului de la Vilnius", a spus Dungaciu.

În context, el a făcut o analogie între chestiunea ridicării vizelor cu UE promisă Republicii Moldova și aderarea României la Schengen, arătând că ambele state îndeplinesc condițiile tehnice, dar nu au acordul politic al statelor membre.

"Neintrarea în Schengen a României are aceeași rădăcină ca și neeliberarea vizelor pentru Republica Moldova. Reticența UE în acest moment față de imigranți, semnalul pe care Europa trebuie să-l dea, că ține situația sub control, pentru a bloca ascensiunea partidelor de extremă dreaptă sau eurosceptice, toate acestea grevează asupra șanselor României de a fi primită în Schengen, dar grevează și asupra șanselor Republicii Moldova de a primi liberalizarea vizelor. (...) Nu întrezăresc pe termen scurt că Republica Moldova va avea liberalizarea vizelor acceptată politic la nivelul UE", a explicat Dungaciu.

În opinia sa, termenele avansate pentru ridicarea vizelor — 2014 sau 2015 — sunt "ultra-nerealiste". Agerpres