Interlic.md

Republica Moldova a înregistrat în anul 2013 o apropiere fără precedent de Uniunea Europeană, reușind să parafeze Acordul de asociere care îl cuprinde și pe cel de liber schimb și să obțină promisiunea Bruxellesului că cetățenii săi vor obține dreptul de a călători fără vize în spațiul Schengen. Totuși, acesta este doar un început de drum, iar continuarea parcursului european este însoțit de provocări atât interne, cât și externe, care pot influența semnificativ acest proces.

Deși s-a confruntat cu o criză guvernamentală de proporții în primele cinci luni ale acestui an, Chișinăul a reușit să negocieze textele Acordului de asociere și Acordului de comerț liber și a parafat cele două documente la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius care a avut loc la sfârșitul lunii noiembrie. Criza politică a influențat totuși parcursul european, deoarece autoritățile moldovene sperau ca la Vilnius deja să semneze cele două documente. Semnarea a fost amânată pentru anul 2014, cel mai probabil în luna septembrie.

De asemenea, Republica Moldova nu a reușit să semneze în acest an un Acord privind liberalizarea regimului de vize. Totuși, Comisia Europeană a propus la sfârșitul lunii noiembrie liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii din R. Moldova deținători ai unui pașaport biometric care călătoresc în spațiul Schengen, iar decizia ar urma să fie luată în primăvara anului 2014.

Republica Moldova a parafat Acordul de asociere într-un context regional nefavorabil, după ce Armenia care, de asemenea, negocia un Acord similar a renunțat în luna septembrie la continuarea discuțiilor în favoarea integrării în Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, iar Ucraina, care urma să semneze Acordul la Vilnius a suspendat negocierile pe ultima sută de metri. Astfel că, la summitul Parteneriatului Estic desfășurat în capitala Lituaniei, care deține până la sfârșitul anului președinția prin rotație a UE, doar Republica Moldova și Georgia au parafat Acordurile de asociere.

Apropierea de UE le-a creat probleme autorităților de la Chișinău atât pe plan intern, cât și pe cel extern. La începutul lunii septembrie, în timpul unei vizite în Republica Moldova, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a avertizat Chișinăul că ar putea pierde Transnistria, regiune secesionistă din estul țării, sprijinită atât financiar cât și politic de Moscova, și a menționat că semnarea Acordului de liber schimb cu UE va afecta relațiile moldo-ruse. Peste câteva zile, Rusia a interzis importul de vinuri moldovenești, iar negocierile pentru reluarea acestora încă nu au ajuns la niciun rezultat.

De asemenea relațiile dintre Chișinău și Tiraspol au devenit mai ostile și au fost înregistrate mai multe tensiuni în Zona de securitate de pe Nistru. Autoritățile separatiste vorbesc tot mai mult despre despre necesitatea recunoașterii independenței regiunii, iar recent liderul secesionist Evgheni Șevciuk a propus și un proiect de lege privind aplicarea legislației ruse pe teritoriul republicii nerecunoscute. În același timp, negocierile oficale în formatul 5+2 trenează.

Tendințe similare sunt înregistrate și în autonomia găgăuză din sudul țării, unde a existat și o intenție de a colecta semnături pentru un referendum privind proclamarea independenței. Autoritățile locale au decis să modifice denumirea obiectelor de studiu în școli din Limba română și Istoria Românilor în 'limba moldovenească' și 'Istoria Moldovei', dar și să organizeze un referendum la 2 februarie 2014 privind vectorul politicii externe, unde populația rusofilă din regiune va fi chemată să se pronunțe cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE sau la Uniunea Vamală.

În plus, și opoziția comunistă de stânga se opune apropierii Republicii Moldova de UE, optând pentru aderarea țării la Uniunea Vamală controlată de Rusia. Comuniștii și-au radicalizat poziția în ultimele luni și au anunțat chiar organizarea unei 'revoluții de catifea', al cărei scop este demiterea guvernului, organizarea de alegeri parlamentare anticipate și desfășurarea unui referendum privind aderarea la Uniunea vamală.

Ratingul Partidului Comuniștilor a crescut în ultimul an, iar procentul susținătorilor integrării europene a scăzut de la peste 70% în anii precedenți, la mai puțin de 50%, potrivit ultimelor sondaje. În schimb a crescut numărul celor care ar opta în favoarea aderării la Uniunea vamală.

Marile provocări pentru Republica Moldova abia incep însă. Pe de o parte, autoritățile trebuie să continue reformele pentru a se asigura că vor putea obține abolirea regimului de vize și semnarea Acordului de asociere, pe de altă parte, la sfârșitul anului ar urma să se desfășoare alegeri parlamentare anticipate și, respectiv, Republica Moldova va intra în campanie electorală. În același timp, este foarte probabil că Rusia va continua, sau ar putea chiar să amplifice, presiunile asupra Chișinăului pentru a-l determina să renunțe la procesul de integrare europeană.

'În această perioadă, Republica Moldova se va confrunta cu presiuni și mai mari din partea Rusiei, pentru care trebuie să fie pregătită și să fie atentă la modul cum va reacționa', a declarat recent, la prezentarea unui studiu, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă.

În pofida evoluțiilor din 2013, parcursul European al Republicii Moldova va fi destul de 'hopuros', iar de la parafarea Acordului de asociere la semnarea lui este o cale destul de lungă, așa cum a arătat și exemplul recent al Ucrainei.

Actuala Coaliție Pro-Europeană de la Chișinău este determinată să continue acest drum, în pofida tuturor dificultăților și să obțină recunoașterea perspectivelor de aderare la UE. Totuși, după cum declara și premierul Iurie Leancă într-un interviu pentru AGERPRES, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova încă nu este ireversibil. 'Multe schimbări se vor produce după parafare, dar ireversibilitatea cursului european va fi posibilă doar când Moldova va deveni candidat la aderare', a declarat Iurie Leancă.

De fapt, acest lucru depinde în mare măsură de rezultatele alegerilor parlamentare care se vor desfășura la sfârșitul lui 2014. O eventuală victorie a Partidului Comuniștilor ar însemna, cel mai probabil, renunțarea la cursul pro-european, sau, cel puțin, încetinirea vitezei. Uniunea Europeană și România, în particular, au acordat în ultimii ani un sprijin fără precedent Republicii Moldova, care primește cea mai mare susținere financiară pe cap de locuitor dintre vecinii UE. Acum viitorul european al Republicii Moldova depinde de propriii cetățeni și de faptul dacă actuala conducere de la Chișinău va reuși să convingă alegătorii că UE le va oferi mult mai multe oportunități decât revenirea în spațiul estic, controlat de Rusia. Agerpres