1. Cedarea activelor strategice ale statului în gestiune privată
Renunțarea la menținerea pachetului majoritar la ”Banca de Economii” și concesionarea Aeroportului Internațional din Chișinău au fost tranzacții prin care Guvernul, în mod netransparent s-a auto-deposedat de controlul asupra unor active strategice. Susținerea politică a acțiunilor Guvernului, nicidecum nu justifică aceste cedări din partea statului. Aceste tranzacții implică aspecte neelucidate. De exemplu, până în prezent nu au fost făcute publice studiile de fezabilitate ce argumentează oportunitatea soluțiilor alese, iar cea mai mare carență se referă la lipsa de transparență de care a dat dovadă Guvernul în realizarea acestor tranzacții. Mai mult, în cazul Băncii de Economii, a fost creat un precedent periculos: în cazul aplicării ulterioare a acestui mecanism statul ar putea pierde controlul asupra mai multor active.
În acest context apar un șir de întrebări ce țin de ampla rundă de privatizare ce se dorește a fi realizată în 2014. Transferarea activelor statului către mediul privat ar putea spori eficiența gestionării acestora și în final ar putea aduce beneficii mai mari pentru economia națională. Totuși, experiența cedărilor stângace și netransparente ale activelor statului (Banca de Economii și Aeroportul Internațional Chișinău), precum și rapiditatea cu care se dorește realizarea privatizărilor într-un an electoral nu inspiră încredere și induce ambiguitate acestor decizii ale Guvernului. Pentru evaluarea corespunzătoare a activelor, efectuarea unei privatizări avantajoase și evitarea efectelor nefaste pentru securitatea economică a statului este imperativă asigurarea transparenței depline a procesului de privatizare și eliminarea barierelor de intrare a companiilor private la licitații.
2. Operațiunile dubioase din sistemul financiar
Șocurile care au bulversat sectorul financiar din Republica Moldova în ultimii 3 ani au fost determinate de ineficiența sistemul judecătoresc, disfuncționalitățile, lipsa de conlucrare și neimplicarea instituțiilor publice. În 2013 neglijența față de securitatea investițiilor și permiterea efectuării unor operațiuni de rea-credință au adus o lovitură puternică pentru sectorul financiar din Republica Moldova. Cele mai importante acțiuni au fost:
În cazul BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB) achiziția ostilă s-a realizat prin procurarea simultană a pachetelor de acțiuni ale MAIB sub nivelul cotei substanțiale de 5%, de către 7 companii, evitându-se în acest mod solicitarea acordului Băncii Naționale. Ulterior, BNM a blocat dreptul de vot al noilor acționari. Însă, judecătoria Buiucani a interzis aplicarea deciziei BNM, iar noii acționari au reușit modificarea managementul băncii. Aceasta a fost posibil chiar și după ce Curtea de Apel a anulat hotărârea judecătoriei Buiucani, iar noii proprietari au fost obligați de BNM să-și înstrăineze acțiunile.
În același an, Grawe Carat Asigurări, a invocat un atac anti-concurențial din partea SA „Moldasig" S.A., CIA „Asito" S.A., CA „Victoria Asigurări" S.A. şi CA „Klassika Asigurări" S.A.. Motivul ține de faptul că la data de 27.09.2013 în cadrul ședinței Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule prin votul acestor 4 companii a fost luată decizia de a interzice emiterea Cărții Verzi de către Grawe CaratAsigurări. În această situație Consiliul Concurenții până în prezent nu și-a expus oficial poziția.
Procurarea de către 7 companii a unor pachete de acțiuni ai Victoriabank mai mici de 5%, a permis evitarea solicitării permisiunii de la BNM, precum și implicarea în tranzacție a tandemului Moldasig-Asito indică asupra posibilității realizării unei activități concertate. Mai mult decât atât, SA „Moldasig" S.A. și CIA „Asito" S. A. deja au fost acuzate de participarea într-o schemă anti-concurențială.
Ineficiența instituțiilor publice creează condiții favorabile pentru realizarea tranzacțiilor frauduloase, iar această situație reprezintă un risc major pentru securitatea economică a Republicii Moldova. Nu este exclus că rezultatul final al acestor acțiuni să fie concentrarea unei părți importante din activele sectorului financiar în mâinile unui grup restrâns de persoane.
3. Adoptarea și aplicarea întârziată a Legii cu privire la finanțele publice locale
Legea dată prevede consolidarea autonomiei autorităților publice locale în materie de gestionare a finanțelor publice. Legea nouă, aprobată de Parlament la 1 noiembrie, va intra în vigoare la începutul anului viitor, prin pilotarea la nivelul a patru raioane, iar din 2015 urmează să intre în vigoare în mod plenar. În temei acest document, venit cu mare întârziere, va permite extinderea autonomiei financiare a autorităților publice locale. Legea prevede că 75% din fondurile acumulate local vor rămâne în gestiunea directă a satelor și comunelor. Totuși, adoptarea întârziată a legii va tergiversa procesul de dezvoltare echilibrată și durabilă a tuturor localităților Republicii Moldova. Totodată, punerea atât de târzie în aplicare a documentului relevă faptul că legea rămâne captivă calculelor electorale, continuitatea și integritatea acesteia fiind amenințate de viitoarea compoziție a legislativului.
4. Tentativele de subminare a independenței Băncii Naționale a Moldovei
Exact după cum ne-am așteptat în Radiografia anului economic 2012, în 2013 am fost martorii mai multor acțiuni menite să submineze independența BNM. În acest context poate fi menționată hotărârea Curții Constituționale de la 1 octombrie 2013 de a declara drept neconstituționale prevederile din Legea cu privire la BNM conform cărora unele acte ale băncii centrale nu puteau fi suspendate. O altă inițiativă recentă din partea Guvernului, dar la care ulterior s-a renunțat, viza Proiectul de Lege cu privire la crearea comitetului de stabilitate financiară prin care Guvernul putea da ordine directe BNM. Cu siguranță, acțiunile respective contravin bunelor practici internaționale privind independența băncilor centrale și nu corelează nicidecum cu procesul de integrare europeană. Având în vedere faptul că eficiența politicii monetare și, respectiv, menținerea stabilității prețurilor, depinde în mod direct de nivelul de independență al băncii centrale, acțiunile respective nu sunt de bun augur pentru stabilitatea macroeconomică a țării.
5. Ne-debursarea granturilor externe la bugetul de stat conform nivelului planificat
La data de 31 octombrie, potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor, doar 59% din granturile externe prevăzute pentru perioada respectivă au fost efectiv debursate la bugetul public național, înregistrând devieri de circa 904,8 milioane lei față de nivelul planificat. Principalele cauze ale subutilizării granturilor externe pe parcursul anului 2013 țin de factorul politic. Astfel, criza politică de la începutul anului 2013, care s-a prelungit până în luna mai, s-a soldat cu paralizarea activității instituțiilor statului. Pe fundalul scandalurilor cu implicarea conducerii instituțiilor de stat a fost deteriorată imaginea țării, iar donatorii externi au luat repaus în privința alocării asistenței financiare. În consecință, aproximativ jumătate din suma granturilor externe specificată în bugetul public național nu a putut fi recepționată. Pentru a îmbunătăți capacitatea de absorbție a asistenței externe, este esențială „imunizarea” instituțiilor statului contra efectelor unor potențiale crize politice, prin depolitizarea lor exhaustivă, dar și eficientizarea procesului de achiziții publice.
Centrului Analitic Independent Expert-Grup a efectuat pentru a şaselea an consecutiv o radiografie economică anuală, în care au fost incluse trei topuri: top 5 succese economice, top 5 eşecuri economice şi respectiv top 5 provocări economice pentru anul 2014.
