Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti, efectuează miercuri, 19 martie a.c., o vizită de lucru în România. Cu acest prilej, domnul președinte Traian Băsescu și domnul președinte Nicolae Timofti au susținut o declarație de presă comună la Iași.
Vă prezentăm declarația de presă comună susținută de cei doi șefi de stat:
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Bine v-am găsit, în primul rând. Vreau să mulţumesc domnului preşedinte Timofti pentru discuţia foarte bună pe care am avut-o astăzi şi pentru ocazia pe care mi-a dat-o să ne întâlnim într-un moment nu foarte fericit al regiunii, un moment în care Federaţia Rusă, în stilul care, istoric, a consacrat-o, a anexat un teritoriu care aparţinea unui stat suveran şi independent; este vorba de anexarea Crimeei la Federaţia Rusă. Sigur că un astfel de eveniment nu poate decât să creeze îngrijorare pentru ţările din regiune, indiferent că ele sunt sau nu membre ale Uniunii Europene sau ale NATO. Securitatea regională este la fel de importantă şi pentru un stat ca Republica Moldova, ca şi pentru un stat ca România sau Polonia sau Ţările Baltice. Concluzia pe care eu am promovat-o în discuţiile pe care le-am avut astăzi cu domnul preşedinte Timofti este că, dincolo de îngrijorare, trebuie să luăm şi măsuri care să prevină evenimente ca cele care s-au petrecut între Federaţia Rusă şi Ucraina şi la adresa altor state şi, în mod deosebit, a Republicii Moldova. Iar soluţia pentru garantarea securităţii Republicii Moldova este legată de accelerarea proceselor de integrare în Uniunea Europeană. Nu există o soluţie mai bună pentru Republica Moldova decât integrarea în Uniunea Europeană. De bună seamă eu, ca reprezentant al unui stat care se află în Uniunea Europeană, înţeleg foarte bine neajunsul faptului că Republica Moldova a fost invitată să semneze un acord de asociere şi un acord de liber-schimb, dar nu i s-a dat un orizont în care ar putea să devină membră a Uniunii Europene. Or, i-am promis domnului preşedinte Timofti că voi susţine ca, în cel mai scurt timp, Republica Moldova să primească un astfel de orizont, o perspectivă europeană garantată, pentru că, de altfel, în aprecierea mea, aceasta a fost şi slăbiciunea ofertei făcută Ucrainei. I s-a oferit un acord de asociere, i s-a oferit un acord de liber-schimb, dar nimeni nu i-a oferit o perspectivă de integrare în Uniunea Europeană, în raport cu oferta făcută de Moscova, care invita imediat la intrare în Uniunea Eurasiatică. Deci, în timp ce, pe de o parte, este o ofertă fermă, precisă, cu termene, Uniunea Europeană a fost ezitantă şi mi-am asumat ca la următorul Consiliu să ridic din nou această problemă, informându-vă, în acelaşi timp, că, încă înainte de Vilnius, România, Polonia, Ţările Baltice au cerut şi înscrierea unei perspective europene în documentele care au fost propuse Republicii Moldova, Ucrainei spre parafare sau semnare la Vilnius. Poate acum, după evenimentele care s-au petrecut în regiune, devenim mai pragmatici puţin noi, cei care suntem în Uniunea Europeană.
Cu certitudine, probleme de securitate ale Republicii Moldova au fost analizate în discuţia pe care am avut-o cu domnul preşedinte Timofti şi, personal, i-am transferat informaţiile şi analizele noastre, pe care nu are sens să le facem sau nu pot fi făcute publice. În orice caz, România trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de securitate pentru Republica Moldova plecând de la realitatea din Transnistria şi motivaţiile care pot să apară în susţinerea separatiştilor din Transnistria, plecând de la referendumul care a avut loc în luna februarie în Găgăuzia, plecând de la atmosfera de la Bălţi sau de la atmosfera şi dezbaterile din Regiunea Taraclia. Sunt puncte de instabilitate care pot fi utilizate împotriva stabilităţii Republicii Moldova. Cu certitudine, Guvernul Republicii Moldova, preşedintele Republicii Moldova vor găsi soluţii să gestioneze cu calm toate aceste lucruri, în aşa fel încât Republica Moldova să îşi poată urma drumul către Uniunea Europeană. Dincolo de aceste lucruri care vizează regiunea, drumul către Uniunea Europeană, am discutat şi relaţia bilaterală. Nu aş mai repeta proiectele care sunt deja arhicunoscute, aş menţiona doar faptul că proiectul care vizează gazoductul Iaşi - Ungheni îşi continuă drumul către realizarea primei etape. Din analiza celor două guverne rezultă că undeva în luna iunie gazoductul ar putea fi funcţional, plecând de la premisa că subtraversarea începută de pe malul românesc a început să se lucreze la ea şi că tronsonul românesc este în probe tehnologice, de presiune, de rezistenţă ş.a.m.d. Şi avem convingerea că, şi pe teritoriul Republicii Moldova, până în luna iunie lucrurile vor fi în bună regulă. Am subliniat şi că linia de 100 de kilowaţi, linia electrică Fălciu - Coteşti, este sub tensiune pe tetoriul României încă din luna noiembrie şi aşteptăm şi finalizările pe care trebuie să le facă compania de electricitate a Republicii Moldova pentru ca şi această linie energetică să fie funcţională.
Nu în ultimul rând, am analizat şi proiecte de importanţă directă pentru cetăţeni. Şi aici trebuie să spun că am constatat că se plimbă responsabilitatea de la un guvern la altul. Este vorba de proiectul de 20 de milioane de euro finanţat de Guvernul României pentru modernizarea şcolilor din Republica Moldova. Ceea ce i-am propus domnului preşedinte Timofti şi am convenit să le cerem guvernelor noastre: realizarea unei structuri permanente care să lucreze strict pentru implementarea acestor proiecte. Pentru că dacă vom întreba, probabil, la Bucureşti ni se va spune că nu au venit datele de la Chişinău, dacă vom întreba la Chişinău ni se va spune că Bucureştiul nu a răspuns încă. Aşa că o structură mică, suplă, de patru funcţionari mandataţi de Guvernul de la Chişinău, patru mandataţi de Guvernul de la Bucureşti va face ca această comunicare şi transferul birocratic de responsabilitate de pe un mal pe altul al Prutului să nu mai fie o realitate. Sigur, am subliniat proiectele care merg. Ştim toţi că nu este suficient să realizăm gazoductul, ştim toţi că trebuie trecut la faza a doua, care să permită ridicarea de capacitate, şi asta costă vreo 200 de milioane de euro. Ştim toţi că avem alte două linii de 400 de kilovolţi în proiect şi în dezbateri şi care fiecare costă, una - 68 de milioane de euro, dar are dezavantajul că trece prin Transnistria, alta - tot de 400 de kilovolţi, dar care ar costa vreo 230 de milioane de euro. Despre ele doar discutăm, doar facem studii de fezabilitate, dar nu trecem la implementare. Afirm aici ceea ce i-am spus şi domnului preşedinte Timofti. Am avut discuţii cu preşedintele Comisiei Europene, cu domnul Barosso, există o deschidere extraordinară la Comisia Europeană pentru a cofinanţa aceste proiecte. Totul este ca birocraţiile de la Chişinău şi Bucureşti să devină mai eficiente, iar propunerea mea să avem o structură permanentă formată din câţiva funcţionari care să comunice continuu numai legat de proiectele energetice şi de proiectele comune, cum ar fi cel legat de şcoli, mi se pare a fi soluţia. Eu voi ruga Guvernul României să aibă în vedere o astfel de soluţie foarte rapid, în aşa fel încât comunicarea să se facă direct, cu o structură de funcţionari responsabili pentru punerea în practică a acestor proiecte, pe care le declarăm şi de la nivel de preşedinţi şi de la nivel de prim-miniştri, dar care se opresc prin ministere şi nu avansează cu viteza şi cu amploarea pe care politic am vrea să o aibă aceste proiecte. Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, vă rog.
Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua! Eu sunt mulţumit, domnule preşedinte, că aţi acceptat şi aţi găsit timp pentru ca noi să ne întâlnim să discutăm aceste probleme importante pentru Republica Moldova şi pentru relaţiile noastre bilaterale. Am avut o discuţie extrem de consistentă şi agreabilă cu domnul preşedinte Traian Băsescu, căruia îi mulţumesc încă o dată pentru deschiderea şi prietenia pe care o arată Republicii Moldova. În mod firesc, convorbirea noastră a vizat în primul rând situaţia din regiune, după anexarea de către Federaţia Rusă a Peninsulei Crimeea, act pe care ţările noastre nu îl recunosc şi îl califică drept o încălcare gravă a dreptului internaţional. În acest context regional dificil, inclusiv pentru Republica Moldova, am convenit cu domnul preşedinte asupra necesităţii impulsionării procesului de integrare europeană în care este antrenată Republica Moldova. Punctual, am vorbit despre importanţa semnării cât mai curând de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. De asemenea, ţara mea solicită Uniunii Europene să i se ofere o perspectivă clară de aderare la spaţiul comunitar. L-am rugat pe domnul preşedinte Traian Băsescu să susţină la nivelul Uniunii Europene această dorinţă firească, această voinţă a Republicii Moldova. Ne-am împărtăşit cu domnul preşedinte punctele de vedere asupra conflictului transnistrean. Interesul ambelor părţi, ca şi al întregii comunităţi internaţionale este ca atmosfera în această zonă să rămână calmă, iar abordările să fie constructive. De asemenea, am discutat cu domnul preşedinte şi aspecte importante ale colaborării noastre economice şi culturale, despre care a vorbit deja domnul președinte Traian Băsescu. Guvernele ţărilor noastre desfăşoară proiecte ample în aceste domenii, iar semnalul pe care dorim să îl transmitem este ca acestea să fie analizate în termenele stabilite, în beneficiul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Vă mulţumesc!
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Câte două întrebări, dacă sunt.
Faţă de câţi ziarişti v-aţi aşezat la coadă, există perspectiva să nu se respecte condiţia câte două întrebări. Deci, hotărâţi-vă. Vă rog.
Întrebare: Mâine mergeţi la Consiliul European şi înţeleg din discursul dumneavoastră că veţi pune pe tapet şi problema Republicii Moldova şi a perspectivei rapide de aderare. Pe de altă parte, mâine, la Moscova, are loc o întâlnire importantă, în care domnul Rogozin spunea că se va discuta despre Transnistria. Ce aşteptaţi? Întrebarea este pentru ambii preşedinţi de la cele două întâlniri, una în vest şi una în est.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Încep eu, domnul preşedinte? De la Consiliul European de la Bruxelles aşteptăm nu numai stabilirea nivelului de sancţiuni la adresa Federaţiei Ruse, ca urmare a anexării ilegitime a Crimeei, dar în mod categoric România va aduce în dezbaterea Consiliului European şi situaţia Republicii Moldova, plecând de la nevoia de a se da o perspectivă europeană Republicii Moldova, plecând de la nevoia de acţiune imediată în ceea ce priveşte semnarea Acordului de asociere şi a Acordului de liber-schimb şi, nu în ultimul rând, plecând de la realitatea că Uniunea Europeană nu mai trebuie să fie surprinsă. Ştiţi cum, ne-a luat prin surprindere Georgia în 2008, ne-a luat prin surprindere şi episodul Crimeea 2014 şi Uniunea Europeană trebuie să înţeleagă că semnalele care au venit demult din regiune trebuie tratate cu atenţie pentru că expertiza despre regiune se află aici, nu pe malul celălalt al Atlanticului, ci pe malul Mării Negre, la frontiera polono-ucraineană, la frontiera Balticilor cu Kalinigradul, şi a Poloniei cu Kaliningradul - aici se află expertiza şi, dacă vreţi, analiza despre posibile evoluţii din regiune şi, sigur, când discutăm despre Federaţia Rusă, care, iată, n-a respectat un memorandum pe care l-a semnat la Budapesta, alături de Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, memorandum prin care, în schimbul renunţării la arsenalul nuclear, cele trei ţări, Federaţia Rusă, Marea Britanie şi SUA, într-un fel au garantat integritatea teritorială şi suveranitatea şi independenţa Ucrainei. Chiar unul dintre semnatari a încălcat Articolul 2 al acestui memorandum, în care era vorba de integritate teritorială, suveranitate, independenţă. Deci, unul din semnatari! Să ne aducem aminte că, în 1999, Federaţia Rusă a semnat la Istanbul angajamentul de a-şi muta trupele din Transnistria în teritoriul Federaţiei Ruse, trupele, armamentul, muniţia, depozitate acolo. Nu s-a întâmplat nici acum. Deci, abordarea mea va fi către colegii europeni: „Hai să nu credem niciodată 100% în promisiunile şi angajamentele Federaţiei Ruse”, plecând de la premisa pe care noi o avem în analiză, şi am spus-o şi domnului preşedinte Timofti, că Federaţia Rusă nu se va opri aici. Momentul nu-l putem prezice, dar, personal, ca şef al statului român, am spus-o şi public, am spus-o şi în întâlnirea cu domnul preşedinte Timofti, şi o spun ori de câte ori am ocazia: este doar un episod Crimeea, după episodul georgian. Ideea refacerii spaţiului fostei Uniuni Sovietice este o idee pe care noi o considerăm o realitate politică a modului cum se gândeşte regiunea la Moscova. Şi nu o spun pentru a jigni Federaţia Rusă, dar nici nu am dreptul să n-o spun dacă o gândesc, o gândim şi o analizăm că există şi această posibilitate. Iar lucrul pe care îl voi ridica în discuţie la Consiliul European, sigur, nu atunci când se discută despre competitivitate sau despre locuri de muncă, ci la la dineu, acolo unde se discută foarte liber, voi pune problema dacă suntem pregătiţi pentru următorul pas pe care noi îl anticipăm. Îmi pare rău, dar nu cred că nu va exista şi un pas următor; nu ştim când.
Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Eu sper că în privinţa Republicii Moldova, se va expune nu numai domnul preşedinte Traian Băsescu, în felul cum ne-am înţeles, de susţinere, dar vom avea susţinere din partea Uniunii Europene în aspiraţiile noastre de a semna cât mai curând posibil Acordul de asociere. Am vorbit cu reprezentanţii Uniunii Europene şi am spus această idee, ca să fie cumva prevăzută o posibilitate de a semna cât mai curând posibil. Este foarte important, în contextul evenimentelor care au loc în această regiune şi direct în privinţa Republicii Moldova. Eu, referitor la şedinţa care este preconizată pentru mâine, şedinţa de Guvern a Federaţiei Ruse, unde este pusă în discuţie problema Transnistriei, eu vreau să vă zic, sau mai precis, e formulat în felul următor: blocada care este stabilită de către Ucraina faţă de această localitate. Noi nu ne aşteptăm că va fi o hotărâre în favoarea Republicii Moldova. Dar sper că nu va fi mai rău decât acţiunile în privinţa Crimeei, la etapa actuală. Sunt încrezător că pe parcurs, Federaţia Rusă, am mai spus-o, ea îşi va schimba, probabil, poziţia luând în consideraţie acele critici care vin din partea Uniunii Europene, a Statelor Unite ale Americii şi a poziţiei pe care o avem noi, personal, şi a României, inclusiv. Acesta e răspunsul meu.
Întrebare: Pentru preşedintele României este întrebarea. Domnule preşedinte, subliniaţi necesitatea accelerării integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi, totodată, aţi subliniat mesajul pe care îl veţi avea la Consiliul European. În actualul context, are Republica Moldova mai multe şanse pentru a primi un răspuns pozitiv?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Părerea mea este că da. Are mai multe şanse, pentru că eu sper că ce s-a întâmplat în Ucraina stimulează vechile state ale Uniunii Europene să înţeleagă mai bine regiunea şi semnalele pe care noi le tragem încontinuu, eu, de vreo zece ani, cu conflictele îngheţate, cu Marea Neagră - ştiţi că i-am dat o definiţie, care nu a plăcut, la un moment dat. Sper că ce s-a întâmplat în Ucraina, după ceea ce s-a întâmplat în Georgia, să fie probe că avem dreptate în analizele noastre. Şi, sigur, nimeni nu spune să se accepte integrarea unor state nepregătite, să se coboare nivelul de exigenţă al standardelor pe care un stat sau altul trebuie să le atingă pentru a putea să intre în Uniunea Europeană. Pe de altă parte însă, soluţia ar fi: mai mult sprijin pentru aceste state, state ca Republica Moldova, ca Ucraina, mai multă resursă financiară şi mai multă expertiză alocată acestor ţări, pentru a parcurge mai rapid drumul către momentul în care să fie apte pentru intrare în Uniunea Europeană. Deci cred că aceasta este abordarea corectă în acest moment.
Întrebare: (…)?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aţi dorit şi un răspuns de la domnul preşedinte Timofti?
Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Sau numai de la domnul preşedinte?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă rog, domnule preşedinte. Putem să ne completăm răspunsurile.
Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Eu am vrut să accentuez un moment că noi credem că sunt premise pentru a grăbi acest proces de semnare a Acordului de asociere, din motivul că după parafare, la 21 noiembrie anul trecut, ni s-a spus că Moldova a îndeplinit, practic, toate condiţiile. Au rămas nişte probleme tehnice care trebuie să fie îndeplinite. Şi aşa, discutând cu experţii şi cu reprezentanţii Uniunii Europene, ei sunt de acord că se poate acest proces de grăbit, de accelerat. De aceea, eu sunt convins că mâine sau în timpul apropiat se va lua o decizie în acest sens, pozitivă, în folosul Republicii Moldova.
Întrebare: Domnule preşedinte Timofti, în afară de sprijinul pe care România îl promite şi l-a făcut până acum în favoarea Republicii Moldova în ceea ce priveşte integrarea în Uniunea Europeană, ce altceva mai aşteaptă Republica Moldova de la România sau ce altceva i-aţi mai cerut preşedintelui Traian Băsescu, în discuţia de astăzi, alte măsuri care să garanteze, iată, în actualul context, în primul rând, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Şi, pentru domnul preşedinte Traian Băsescu: domnule preşedinte, în condiţiile în care mâine, la Consiliul European se discută problema Republicii Moldova şi am văzut că Federaţia Rusă, cu cât o ţară din apropierea ei face demersuri şi faceţi paşi spre Uniunea Europeană şi face paşi spre Occident, devine cu atât mai agresivă - iată, exemplul Ucrainei -, credeţi că Uniunea Europeană este pregătită şi este gata să facă acum pasul, astfel încât să ia aceste măsuri de apropiere a Republicii Moldova, fără a exista, fără a considera că există unele riscuri de a... chiar dumneavoastră spuneaţi că Federaţia Rusă - este doar un episod cel cu Crimeea - să accelereze această tendinţă?
Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Domnul preşedinte Băsescu a explicat care au fost temele de discuţie. Eu cer, în primul rând, şi sper că va fi acceptată această cerinţă a noastră, de a fi susţinuţi, în acest moment dificil pentru Republica Moldova, în toate aspectele legate de semnarea Acordului de asociere, de apropiere de Uniunea Europeană. Acesta este un scop principal la etapa actuală. Alte probleme de care dumneavoastră aţi vorbit şi, probabil, aţi avut în vedere, noi nu am discutat. Aspectul, probabil, militar, nu, nu am discutat aşa probleme, fiindcă nu este de competenţa nici a Uniunii Europene, noi avem acum alte prerogative. Problema integrării europene, asta este cea principală.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci, subiectele pe care vi le-am anunţat, vă rog să fiţi siguri că acelea s-au discutat. Nu e tot conţinutul; dacă discutăm probleme de securitate regională, sigur, doar ceea ce se poate spune public, s-a spus. Dar acelea au fost subiectele şi nu altele. Revin la răspunsul pe care l-am dat anterior. Singura soluţie de accelerare a procesului de integrare a Republicii Moldova este legată de alocarea de resurse. Cu cât Uniunea Europeană va pune la dispoziţia Republicii Moldova mai multe resurse pentru a parcurge etapele de pregătire în vederea intrării în Uniunea Europeană, cu atât acest lucru s-ar putea produce mai devreme. Sigur, este un semn de întrebare, care pentru mine nu e uriaş, dar cel puţin în momentul de faţă, trebuie luat în consideraţie: alegerile din acest an din Republica Moldova. Avem în opoziţie un partid comunist şi un partid socialist care cel puţin declarativ vorbesc că au o prioritate din integrarea în Uniunea Euroasiatică. Eu sper ca această abordare să fie doar una de campanie, pentru că partidul domnului Voronin a semnat şi a votat în Parlament pentru drumul european în 2005, dacă nu mă înşel, sau nu ţin exact minte, 2005, e corect. Atunci aveam o colaborare cu domnul Voronin, mi-aduc aminte momentul, deci cred că dacă s-ar întâmpla să se producă un schimb de structură politică în Guvernul Republicii Moldova după alegeri, drumul ar trebui să continue, având în vedere angajamentele iniţiale care au stat la baza acestui parcurs pe care Republica Moldova l-a început. Şi acest parcurs a început odată cu votul din 2005 din Parlament, când partidul domnului Voronin era majoritar. Cam asta. Nu ştiu dacă vă satisface în integralitate răspunsul, dar acesta este.
Întrebare: Bună ziua, domnilor preşedinţi. Este clar pentru toată lumea că România susţine necondiţionat integritatea teritorială a Republicii Moldova cât şi procesul de aderare la Uniunea Europeană. Dar am o declaraţie a dumneavoastră, domnule preşedinte Traian Băsescu, de acum două zile, în care spuneaţi că politicienii de la vârf din Chişinău bârfesc mai degrabă România decât Federaţia Rusă, menajând liderii de la Kremlin. Avem de-a face cumva cu un discurs dual pe de o parte: altfel discută liderii de la Chişinău cu liderii de la Kremlin şi altfel discută cu noi, adică e nevoie de mai mult pragmatism, domnule Timofti, în relaţia cu Rusia, în această problematică care vă priveşte în mod direct pe dumneavoastră?
Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Întrebarea pe scurt, ca să o înţeleg. Aţi vorbit despre poziţia dumneavoastră...?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, am ridicat şi această problemă în discuţiile cu domnul preşedinte Timofti, ca o observaţie.
Întrebare: Dacă ne puteţi spune exact ce vă nemulţumeşte, care sunt liderii...
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Asta e tot. Asta e tot ce se poate spune.
Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Şi ca să fie clar, vă răspund. Noi avem relaţii economice în volum destul de mare cu Federaţia Rusă. Noi vrem să păstrăm acele relaţii bune care sunt. Noi nu suntem o ţară care avem pretenţii teritoriale sau alte pretenţii faţă de Rusia. Dacă sunt, sunt numai din partea Rusiei faţă de Republica Moldova şi, de aceea, noi vrem şi, cum am spus-o în comunicatul meu, că noi vrem să păstrăm acea linişte în relaţiile noastre şi cu Ucraina, şi cu Rusia, şi cu toate ţările şi, mai cu seamă, cu România. Aşa e situaţia noastră: suntem o ţară mică. Nu putem să înaintăm pretenţii mari. Noi facem aşa ca să ne asigurăm o securitate în limitele posibilităţii.
Administrația Prezidențială
19 Martie 2014
