Interlic.md

România trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de securitate pentru Republica Moldova, iar aceste riscuri au fost analizate miercuri în cadrul întâlnirii pe care președintele Traian Băsescu a avut-o miercuri la Iași cu președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

"Cu certitudine, probleme de securitate ale Republicii Moldova au fost analizate în discuția pe care am avut-o cu dl. președinte Timofti și, personal, i-am transferat informațiile și analizele noastre, pe care nu are sens să le facem sau nu pot fi făcute publice. În orice caz, România trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de securitate pentru Republica Moldova plecând de la realitatea din Transnistria și motivațiile care pot să apară în susținerea separatiștilor din Transnistria, plecând de la referendumul care a avut loc în luna februarie în Găgăuzia, plecând de la atmosfera de la Bălți sau la atmosfera și dezbaterile din Regiunea Taraclia. Sunt puncte de instabilitate care pot fi utilizate împotriva stabilității Republicii Moldova. Cu certitudine, Guvernul Republicii Moldova, președintele Republicii Moldova vor găsi soluții să gestioneze cu calm toate aceste lucruri, în așa fel încât Republica Moldova să își poată urma drumul către UE", a declarat președintele Traian Băsescu într-o conferință de presă comună cu președintele Nicolae Timofti.

Șeful statului român a precizat că a fost abordată și relația bilaterală între cele două țări, cu accent pe proiectele care sunt deja în derulare, respectiv gazoductul Iași-Ungheni, linia electrică Fălciu-Cotești, proiectul finanțat de Guvernul României pentru educație în Republica Moldova.

"Dincolo de aceste lucruri care vizează regiunea, drumul către UE, am discutat și relația bilaterală. Nu aș mai repeta proiectele care sunt deja arhicunoscute, aș menționa doar faptul că proiectul care vizează gazoductul Iași-Ungheni își continuă drumul către realizarea primei etape. Din analiza celor două Guverne rezulta că undeva în luna iunie gazoductul ar putea fi funcțional, plecând de la premiza că subtraversarea începută de pe malul românesc a început să se lucreze la ea și că tronsonul românesc este în probe tehnologice, de presiune, de rezistenta ș.a.m.d. Și avem convingerea că și pe teritoriul Republicii Moldova până în luna iunie lucrurile vor fi în bună regulă. Am subliniat și că linia de 100 de kilowați, linia electrică Fălciu-Cotești, este sub tensiune pe teritoriul României încă din luna noiembrie și așteptăm și finalizările pe care trebuie să le facă compania de electricitate a Republicii Moldova pentru ca și această linie energetică să fie funcțională. Nu în ultimul rând, am analizat și proiecte de importanță directă pentru cetățeni. Și aici trebuie să spun că am constatat că se plimbă responsabilitatea de la un guvern la altul. Este vorba de proiectul de 20 de milioane de euro finanțat de Guvernul României pentru modernizarea școlilor din Republica Moldova", a amintit președintele Băsescu.

El a spus că i-a propus omologului său moldovean să ceară ca Guvernele de la București și Chișinău să realizeze o structură permanentă care să se ocupe strict de implementarea acestor proiecte, și anume să fie câte patru funcționari de ambele părți, într-o structură suplă, care să limiteze birocrația și să îmbunătățească comunicarea între cele două Executive.

"Ceea ce i-am propus d-lui presedinte Timofti și am convenit să le cerem Guvernelor noastre realizarea unei structuri permanente care să lucreze strict pentru implementarea acestor proiecte. Pentru că dacă vom întreba, probabil, la București ni se va spune că nu au venit datele de la Chișinău, dacă vom întreba la Chișinău ni se va spune că Bucureștiul nu a răspuns încă. Așa că o structură mică, suplă, de patru funcționari mandatați de Guvernul de la Chișinău, patru mandatați de Guvernul de la București va face ca această comunicare și transferul birocratic de responsabilitate de pe un mal pe altul al Prutului să nu mai fie o realitate. Sigur, am subliniat proiectele care merg. Știm toți că nu este suficient să realizăm gazoductul, știm toți că trebuie trecut la faza a doua, care să permită ridicarea de capacitate, și asta costă vreo 200 de milioane de euro. Știm toți că avem alte două linii de 400 de kilovolți în proiect și în dezbateri și care fiecare costă, una 68 de milioane de euro, dar are dezavantajul că trece prin Transnistria, alta, tot de 400 de kilovolți, dar care ar costa vreo 230 de milioane de euro. Despre ele doar discutăm, doar facem studii de fezabilitate, dar nu trecem la implementare. Afirm aici ceea ce i-am spus și domnului presedinte Timofti — am avut discuții cu președintele Comisiei Europene, cu domnul Barosso — există o deschidere extraordinară la Comisia Europeană pentru a cofinanța aceste proiecte. Totul este ca birocrațiile de la Chișinău și București să devină mai eficiente, iar propunerea mea să avem o structură permanentă formată din câțiva funcționari care să comunice continuu numai legat de proiectele energetice și de proiectele comune, cum ar fi cel legat de școli, mi se pare a fi soluția. Eu voi ruga Guvernul României să aibă în vedere o astfel de soluție foarte rapid, în așa fel încât comunicarea să se facă direct, cu o structură de funcționari responsabili pentru punerea în practică a acestor proiecte, pe care le declarăm și de la nivel de președinți și de la nivel de prim-miniștri, dar care se opresc prin ministere și nu avansează cu viteza și cu amploarea pe care politic am vrea să o aibă aceste proiecte", a afirmat președintele Traian Băsescu. Agerpres