Un interviu relizat de Europa Liberă cu șefa diplomației europene în ajunul reuniunii de la Viena a miniștrilor de externe din statele membre al inițiativei Central Europene
Europa Liberă: După un turneu efectuat în mai multe țări ale Uniunii Europene, astăzi, vă veți deplasa la Viena pentru a participa reuniunea Miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Iniţiativei Central Europene, care este o formă flexibilă de cooperare regională. Criza de la granița de est a Republicii Moldova pune în pericol cumva viitorul european al țării? Cu ce provocări se confruntă Moldova în intenția și efortul de a se apropia de UE?
Natalia Gherman: „Moldova își intensifică efortul de integrare europeană și consideră în continuare că aceasta este cea mai sigură și cea mai eficientă cale de a merge mai departe, de a dezvolta și de a moderniza țara. Și în condițiile actualei crize, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au demonstrat cu adevărat că sunt o alianță care se menține pe poziții de parteneriat și solidaritate. Această formulă ar trebui să fie valabilă și pentru Republica Moldova care merge ferm spre semnarea Acordului de Asociere, a prevederilor Zonei de Comerț Liber între Moldova și Uniunea Europeană, ceea ce se va întâmpla pe 27 iunie, după care vom începe efortul de implementare a prevederilor acestor documente importante pentru viitorul țării. Și cel mai mare aliat, și cel mai mare susținător al acestui proces va fi Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Poate fi periclitat acest curs, doamnă Gherman, din moment ce există forțe politice la Chișinău, partidele din opoziție care au, totuși, o părere diferită inclusiv asupra semnării acestui acord moldo-comunitar și cer apropierea țării de un alt spațiu, cel euroasiatic, idee elaborată și promovată de Federația Rusă.
Natalia Gherman: „Spuneam anterior că Republica Moldova este o țară democrată, unde există pluralismul de opinii. Însă promovarea fiecărei inițiative sau opinii ar trebui să se regăsească exclusiv în domeniul mijloacelor, instrumentelor, mai ales de comunicare, pe deplin legale și legitime. Deci eu sper foarte mult că promotorii fiecărei opțiuni se vor regăsi în acest spațiu legitim și legal de comunicare, iar ceea ce cu adevărat este benefic Republicii Moldova va fi susținut de majoritatea alegătorilor, întrucât ne apropiem de alegerile parlamentare din noiembrie anul curent.
Eu am impresia că modelul respectiv de modernizare a țării, de reforme europene pe care le promovăm insistent deja a început să fie foarte vizibil și foarte convingător. Și, dacă ne uităm la rezultatele obținute de coaliția pro-europeană în patru ani, de când s-a instaurat la putere, rezultatele vorbesc de la sine. Unul dintre cele mai importante rezultate este regimul liberalizat de călătorii în spațiul european pe care am reușit să îl obținem pentru cetățenii Republicii Moldova.
Acestea sunt acorduri care ne vor moderniza țara și pe care le vom semna, cum am zis, în iunie curent. Sunt foarte multe reforme în domeniul politicului, în domeniul asigurării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în condiții de non-discriminare pentru fiecare cetățean care locuiește în Republica Moldova. Au fost efectuate foarte multe reforme de stabilizare economică, dar și infrastructura, dacă ne uităm la toți acești kilometri de drumuri reabilitate, reparate, la foarte multe obiecte de menire socială, mie mi se pare că fiecare dintre noi ar trebui să facă concluzia corectă, când vom merge la alegeri și vom alege acest model sigur, stabil și cu perspectivă pentru țară.”
Europa Liberă: Dar există și restanțe, atunci când vorbim de tema pentru acasă pe care Republica Moldova trebuie să o îndeplinească și în prim-plan apare, cu multe ocazii, nevoia combaterii corupției? Aceasta ar fi o reformă, să zic așa, de la care cetățeanul așteaptă concret să se vadă că cineva luptă cu acest flagel. Sunteți mulțumiți de felul cum decurge reforma în justiție?
Natalia Gherman: „Fiecare dintre noi înțelege că ceea ce s-a întâmplat sunt abia primii pași în direcția reformării profunde a sectorului de justiție. Nu cred că suntem pe deplin mulțumiți de rezultatele obținute, deoarece acest domeniu s-a dovedit a fi cel mai dificil, din tot contextul reformelor pro-europene pe care le-am inițiat, în 2009. Însă totul se începe cu ceva și, cu susținerea societății, eu sunt sigură că vom reuși.”
Europa Liberă: Doamnă ministră, unii se întreabă de ce nu există o perspectivă clară europeană pentru Republica Moldova? De ce Bruxelles-ul se teme să vorbească despre un an anume când țara ar putea să adere la Uniunea Europeană? De ce credeți că nimeni nu se încumetă să facă acest pronostic referitor la lărgirea Uniunii Europene spre Est?
Natalia Gherman: „Republica Moldova se află în Parteneriatul Estic. Aceasta este aripa de est a politicii europene de vecinătate, ceea ce înseamnă că perspectiva europeană sau perspectiva de aderare, prin definiție, nu este automat garantată țărilor membre ale Parteneriatului Estic, totodată, această perspectivă nu este exclusă. Și, în cele din urmă, noi vom continua să insistăm asupra obținerii acestei perspective, pe măsură ce vom continua implementarea angajamentelor și reformelor pro-europene.
Mie mi se pare că, după câțiva ani de implementare exemplară a prevederilor Acordului de Asociere și Zonei de Liber Schimb, atunci când parcursul european al țării cu adevărat va deveni ireversibil, vom insista și vom obține perspectiva de aderare. Moldova este un stat european și fiecărui stat european, conform tratatului de funcționare a Uniunii Europene, îi este garantat acest drept, îndată ce respectă criteriile de aderare. Pe de altă parte, vreau să adaog că lucrurile sunt condiționate și de evoluția evenimentelor în interiorul Uniunii Europene. Uitați-vă cu ce au rezultat alegerile europarlamentare: sunt foarte multe forțe politice în statele membre ale Uniunii Europene care nu susțin întocmai extinderea de mai departe a Uniunii Europene, procesele integraționiste și sunt împotriva mobilității sporite în și din afara granițelor Uniunii Europene extinse.
A mai fost și o criză profundă economică, criză în zona euro care, iarăși, a făcut politicienii europeni să fie tot mai reticenți față de procesele de extindere de mai departe a Uniunii Europene. Deci, sunt foarte multe elemente care trebuie analizate în ansamblu pentru a explica de ce deocamdată nu există un consens în cadrul Uniunii Europene vizavi de perspectiva de aderare a altor ţări, mai ales din estul Uniunii.”
Europa Libera: Unii spun că Republica Moldova s-ar putea asocia la Uniunea Europeană sub securea Federaţiei Ruse. E adevărat că relaţia moldo-rusă se răceşte?
Natalia Gherman: „Vineri, am avut un contact foarte important cu omologul meu rus, domnul Serghei Lavrov, am avut o convorbire telefonică şi aspectul relaţiei moldo-ruse am reuşit să discutăm în profunzime. Federaţia Rusă pare a fi actualmente implicată în foarte multe procese şi evoluţii pe plan regional. Mă refer la criza ucraineană şi la toate conotaţiile acestei crize, inclusiv modul în care ea afectează relaţiile Federaţiei Ruse cu alte state pe continentul european şi pe plan global. Deci, am discutat ce se întâmplă în relaţia bilaterală.
Am decis că domnul [Grigori] Karasin, viceministrul pe Externe al Rusiei, ne va vizita ţara peste o săptămână şi vom face o evaluare completă a stadiului actual al relaţiilor. După domnul Karasin, în Chişinău va veni omologul meu, domnul Lavrov. Data exactă n-a fost stabilită, însă, în cadrul vizitei, cu siguranţă vom semna mai multe acorduri bilaterale, care sunt elaborate de experţii din ambele state şi vom continua să discutăm relaţiile economice, comerciale şi, bineînţeles, procesul de soluţionare a conflictului transnistrean.
Deci, răspunzând la întrebarea dumneavoastră într-o frază, eu pot contata că dialogul continuă, dialogul se menţine şi obiectivul diplomaţilor din ambele părţi este exact de a-l menţine în stadiul de cooperare şi cu o perspectivă importantă pentru ambele părţi, şi de a o dezvolta în continuare.”
Europa Libera: Deci, putem spune că acest curs european al Moldovei astăzi nu mai este mărul discordiei între Chişinău şi Moscova?
Natalia Gherman: „Nu aş spune cu certitudine acest lucru, deoarece subiectul a fost discutat din nou în convorbirea telefonică între mine şi
domnul Lavrov, însă sunt întotdeauna căutate soluţiile pe potrivă. Iarăşi, peste o săptămână, vom găzdui un grup de experţi din Federaţia Rusă care va veni pentru cea de a doua rundă de consultări moldo-ruse în domeniul economico-financiar.
Un interes aparte pentru experţii ruşi îl prezintă elementele care vor constitui Zona de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Și l-am asigurat pe omologul meu rus că prevederile acestui aranjament comercial între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în nicio formă nu vor periclita în relaţia actuală în acest domeniu între Moldova şi Rusia, dar întotdeauna suntem deschişi pentru un dialog sincer şi transparent şi mă bucură faptul că Federaţia Rusă se angajează pentru aceste consultări cu Republica Moldova pe care suntem dispuşi să le continuăm atâta timp cât va fi necesar.”
Europa Libera: Moscova nu foloseşte Transnistria ca element de şantaj, din moment ce autorităţile de la Tiraspol spun tranşant că nu pledează pentru acest curs pro-european al ţării?
Natalia Gherman: „Este foarte important de a angaja regiunea transnistreană în efortul de implementare a prevederilor de comerţ liber între Moldova şi Uniunea Europeană, îndată ce a fost negociat acordul pentru întreaga ţară. Reprezentanţii regiunii transnistrene, după cum cunoaşteţi, au participat la fiecare rundă de negocieri pe marginea Zonei de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Am fost din start deschiși şi transparenți în ceea ce priveşte obiectivele negocierilor. Regiunea transnistreană a căpătat o perioadă un pic mai lungă pentru a se pregăti de implementarea prevederilor Zonei de Comerţ Liber, până la 1 ianuarie 2016. Și în această perioadă Moldova şi Uniunea Europeană s-au angajat să consolideze capacitatea regiunii pentru efortul implementării. Oamenii de afaceri din regiune sunt pe deplin conştienţi cât de multe avantaje le aduce Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, piaţa enormă de 500 de milioane de consumatori, însă conducerea regiunii este deocamdată reticentă. Ne pregătim pentru următoarea rundă a negocierilor în formatul „5+2” care va avea loc în curând. Deci, situaţia din regiune şi perspectiva semnării şi implementării Acordului de Asociere va constitui subiectul discuţiilor şi va fi abordată de Chişinăul oficial.
