Judecătorii bănuiți de spălare de bani sau îmbogățire ilicită vor putea fi cercetați penal fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar cu autorizaţia Procurorului General sau a prim-adjunctului acestuia. Guvernul a aprobat astăzi un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează imunitatea judecătorilor.
Potrivit ministrului Justiției, Oleg Efrim, documentul are drept scop prevenirea și combaterea actelor de corupție și prevede extinderea categoriilor de infracţiuni care nu necesită acordul CSM pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătorilor. ”Astfel, urmărirea penală împotriva unui magistrat va putea fi pornită nu doar în cazul infracțiunilor de corupere pasivă sau trafic de influență, dar și în cazurile de spălare de bani sau îmbogăţire ilicită. Mai mult, aplicarea reținerii, aducerii silite sau percheziției până la începerea urmăririi penale, în cazul infracțiunilor de corupere pasivă, trafic de influență, spălare de bani sau îmbogăţire ilicită, să se facă fără acordul CSM, dar cu autorizaţia Procurorului General sau a prim-adjunctului acestuia”, a spus Oleg Efrim.
Proiectul mai reglementează posibilitatea reținerii judecătorului în cadrul unei proceduri contravenţionale, cu eliberarea acestuia imediat după identificare şi întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenţie, dar cu informarea CSM despre faptul reţinerii.
În afară de combaterea corupției, Ministerul Justiției și-a propus să consolideze profesionalismul actorilor din sectorul justiției, în special al magistraților și procurorilor. În acest sens, Guvernul a aprobat un proiect de lege, care va contribui la îmbunătăţirea activităţii Institutului Național al Justiției, la sporirea transparenței și eficienței acestuia.
”Noul proiect de lege urmărește eficientizarea şi creşterea gradului de profesionalism a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, a personalului sistemului judecătoresc şi altor categorii de persoane care activează în cadrul sistemului de justiţie”, a precizat Oleg Efrim.
Potrivit lui, pentru sporirea eficienţei INJ, se propune crearea unui mecanism de evaluare a calităţii cursurilor de instruire predate în cadrul acestuia, cel puţin o dată la doi ani. De asemenea, urmează a fi reglementat și modul de organizare și desfăşurare a examenului pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau procuror în temeiul vechimii în muncă. Examenul va fi organizat concomitent cu examenele de absolvire a audienților cursurilor de formare inițială a INJ.
Potrivit Ministerului Justiției, proiectul de lege mai propune ca orice decizie a Consiliului INJ să fie adoptată cu votul a 2/3 din cei 13 membri și nu 7, cum este în prezent. Totodată, se pune accent pe sporirea transparenţei activităţii INJ. Astfel, toate Regulamentele și hotărârile aprobate de Consiliul INJ vor fi publicate pe pagina web a Institutului, iar unele și în Monitorul Oficial. Documentul prevede și revizuirea modalităţii de selectare a directorului INJ - se va pune accent mai mult pe capacităţile manageriale ale acestuia, fapt ce ar contribui la o mai bună administrare a Institutului. Mandatul acestuia va fi redus de la cinci la trei ani.
