„Stimate domnule Președinte al Parlamentului,
Stimați deputați,
Dragi colegi,
Am venit astăzi în fața dumneavoastră ca urmare a deciziei Guvernului pe care am onoarea să îl conduc de a-și angaja răspunderea pentru mai multe legi importante. Și mulțumesc conducerii Parlamentului pentru deschiderea cu care a tratat această inițiativă a noastră, dar şi colegilor de Coaliție pentru înțelegerea și susținerea manifestată.
În primul rând, aș vrea să fac precizarea că este pentru prima dată, de la preluarea mandatului de Prim-ministru, când sunt nevoit să apelez la aceasta procedură legală. Din punctul meu de vedere, angajarea răspunderii Guvernului este o măsura cu adevărat specială și mi-am propus să o utilizez cu colegii din Cabinetul de miniștri doar în cazuri excepționale.
Azi avem, într-adevăr, o situație specială, când legi importante pentru reforma justiției riscau să fie amânate, legi importante pentru protejarea sistemului bancar, dar și pentru transparentizarea lui au fost blocate, iar câteva modificări esențiale la Bugetul de stat nu au reușit să fie operate în Comisia economie, buget și finanțe, ceea ce ar fi pus Guvernul în situația de a nu-și putea respecta unele angajamente făcute în fața cetățenilor, dar și în fața partenerilor noştri de dezvoltare.
Aș mai vrea să precizez faptul că acest subiect a fost discutat în Coaliția Pro-europeană, el a fost agreat, deci nu există neînţelegeri la tema respectivă. Sigur, atunci când există puncte de vedere diferite pe un proiect de lege, când unii colegi deputați lipsesc din varii motive, se poate întâmpla să nu ai voturile necesare pentru un proiect sau altul, important este însă că lipsa voturilor să nu ne țină pe loc, mai ales când avem legi de o asemenea importanță, să apelăm la toate formele legale pe care le avem pentru a merge înainte. DA, nu ne-au ajuns voturile, nu văd de ce ne-am feri să o spunem deschis, DA, au existat unele puncte de vedere diferite, asupra cărora avem semne de întrebare, deoarece nu ne-au fost furnizate argumente de nici un fel, nu putem însă să nu le observăm și să nu concluzionăm că suntem în situația de a găsi alte soluții, după cum spuneam, soluţii perfect legale. Eu nu văd nicio tragedie în asta, vom face mai târziu analizele cuvenite și vom trage concluziile. Acum este important să promovăm reformele și să ne mișcăm cu o viteză și mai mare în implementarea lor.
Şi în mod special, este extrem de important să avem acest cadru legal necesar pentru a ne mişca înainte, în situaţia extrem de complicată care există astăzi în regiune. În asemenea situaţie, unica soluţie pe care o avem noi este să ne mişcăm înainte şi cu o mai mare determinare, astfel încât, concetăţenii noştri să simtă schimbările spre bine.
Înainte de a vă prezenta pachetul de legi pentru care Guvernul își angajează astăzi răspunderea, aș vrea să lămuresc o speculație care a apărut zilele astea, în mod special ieri după şedinţa de Guvern, în care eram acuzați chiar de către un domn deputat din afara Coaliției, că acest pachet de legi ar conține pomeni electorale. Vă mărturisesc că m-a surprins puţin această abordare. Dacă legile care contribuie la reformarea justiției, sunt pomeni electorale, dacă transparentizarea și consolidarea sistemului bancar sunt considerate pomeni electorale, dacă a ne respecta promisiunea de a majora salariile şi pensiile, făcută încă de anul trecut, e pomană electorală, înseamnă că, practic, se dorește ca Guvernul să nu facă nimic bun, în general să-și stopeze activitatea anul acesta, doar pentru a nu stârni invidia cuiva. Din punctul meu de vedere, nu faptul că oferim societății niște legi vitale reprezintă pomană electorală, ci astfel de abordări constituie niște metode de manipulare a electoratului. Faptul că suntem în an electoral nu înseamnă că Guvernul trebuie să-și înceteze activitatea, noi vom continua să muncim și chiar să obținem rezultate în continuare pe timpul verii, inclusiv în perioada electorală. Nu ne putem permite acum să ne lăsăm intimidați de critici populiste și să ne oprim din activitate. Şi, vă asigur, stimaţi colegi, că Guvernul va avea o abordare responsabilă până la finalul mandatului.
Stimați deputați,
Vă voi prezenta, în continuare, legile pentru care Guvernul a decis să-și asume răspunderea în fața Parlamentului și voi face câte un succint comentariu la fiecare dintre ele:
Primul - ridicarea imunităţii judecătorilor şi lichidarea Curții de Apel Bender
Ne-am angajat răspunderea politică pe o lege care vizează ridicarea imunității judecătorilor pentru infracțiunile de spălare de bani și de îmbogățire ilicită. Este o continuare a politicilor noastre de reducere a imunității judecătorilor, după ce în 2012 am făcut același lucru în privința infracțiunilor de corupere pasivă și trafic de influență și care în scurt timp a adus și rezultate: avem pentru prima data trei judecători prinși în flagrant, luând mită, dintre care, doi deja au fost condamnați la şapte și opt ani de privațiune de libertate.
Lichidarea Curții de Apel Bender derivă din necesitatea optimizării hărții judecătorești a Curților de Apel. Și faptul că această instanță a devenit o oaza pentru hotărâri în favoarea firmelor off-shore din Belize sau Insulele Virgine, nu este argumentul de bază. Un Guvern responsabil va cheltui rațional resursele pentru a asigura accesul cetățenilor la justiție, iar toate datele indică că menținerea acestei Curți de Apel nu se justifică.
A doua lege ţine de răspunderea disciplinară a judecătorilor.
O lege foarte importantă, gândită să fie aprobată concomitent cu amplul pachet anticorupție, care includea introducerea confiscării extinse a averilor pentru infracțiuni de corupție, răspunderea penală a judecătorilor, introducerea testelor de integritate, dar și majorarea salariilor judecătorilor. Scopul primordial a fost ridicarea responsabilizării judecătorilor, prin garantarea unui sistem care să asigure că nici un judecător care admite abateri disciplinare nu va scăpa nepedepsit. Din păcate, a trecut mai mult de jumătate de an și am fost nevoiţi să adoptăm această importantă reglementare, prin angajarea răspunderii politice a Guvernului.
Al treilea subiect ţine de proiectul referitor la spălarea banilor. Prin această lege oferim instrumente eficiente structurilor care luptă cu spălarea banilor, prin reglementarea detaliată a cazurilor cînd deciziile Serviciului de Prevenire și Combaterea Spălării Banilor pot fi suspendate de judecător.
Necesitatea modificărilor propuse este justificată de practica defectuoasă care a rezultat în urma implementării normelor în vigoare care reglementează efectul suspensiv al deciziilor Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi încheierilor judecătorului de instrucţie. Aplicarea prevederilor în vigoare diminuează din eficienţa măsurilor asiguratorii dispuse de autorităţile responsabile în privinţa tranzacţiilor şi activităţilor suspecte de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, precum şi, implicit, din eficienţa activităţii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, în ansamblu.
Al patrulea subiect - proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
În primul rând se referă la Banca Naţională - prevede modificarea cotei de participare în capitalul social al băncilor care cere permisiunea BNM, impune anumite limitări la schimbarea dreptului de proprietate asupra acțiunilor băncilor comerciale și introduce sancțiuni pentru gestionarea frauduloasă a băncilor.
La fel, din acest proiect de lege, face parte ajustarea legislației privind asigurările obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule şi, la fel, ţine de legea cu privire la piața de capital ce prevede stabilirea exhaustivă a criteriilor de determinare a entităților de interes public în contextul Directivei UE și consolidarea funcției de ținere a registrului deținătorilor de valori mobiliare corporative.
La fel, prevede concretizarea contravențiilor și infracțiunilor de pe piață financiar nebancară cât și a măsurilor de sancționare a acestora. Proiectul menționat substituie proiectul nr.157 din 09.04.2013 care a fost retras prin Hotărâre de Guvern nr.337 din 12.06.2013
Al cincilea proiect de lege ţine de proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative ce ține de - garanțiile reale mobiliare - gajul bunurilor mobiliare.
Prezentul proiect de lege presupune modificarea unor legi, care țin de gajul bunurilor mobile și alte garanții reale mobiliare.
La ora actuală, deși există o legislație, sunt unele probleme de natură economică și juridică, la aplicarea acesteia.
Astfel, obiectivul major al prezentului proiect de lege este creşterea accesului la credit prin extinderea cercului de bunuri care pot constitui obiect al garanțiilor mobiliare, prin extinderea regimului de publicitate și stabilire a priorității între creditori; îmbunătățirea protecției intereselor comerciale ale creditorilor; fluidizarea procesului de recuperare a creditelor garantate, în scopul prevenirii blocajelor la faza de executare silită.
Pe lângă legea gajului, prezentul proiect de lege vine cu îmbunătățiri la următoarele acte legislative: Legea cu privire la leasing, Codul de Executare, Legea cu privire la registre, Codul Fiscal, și altele.
Subiectul şase - proiectul de lege privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Proiectul de lege prezentat are ca scop: implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi a Zonei de Liber Schimb și preluarea experienței țărilor care adoptă Nomenclatura și politica tarifară printr-un singur document; prevede la fel sincronizarea aplicării aceluiași nomenclator de mărfuri cu Uniunea Europeană şi aranjamentul de liber schimb din Europa Centrală; prevede revizuirea politicii tarifare la import prin majorarea taxelor vamale la importul de produse similare și reducerea taxelor pentru materiile prime și mărfuri auxiliare; prevede implementarea versiunii noi a nomenclaturii bazată pe recomandările Consiliului de cooperare vamală a OMC și modificările operate în sistemul armonizat de codificare și descriere a mărfurilor, actualmente cunoscut sub versiunea HS2012.
Subiectul şapte - proiectul legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. De fapt, vreau să menţionez şi să apreciez faptul că Parlamentul şi-a dat deja votul pentru majorările la salarii, majorările la pensii şi vreau să vă mulţumesc. Nevoia de a interveni cu acest proiect de lege ţine de faptul că trebuie să mai ajustăm anumiţi indicatori bugetari la prognozele indicatorilor macroeconomici actualizați, ținând cont de evoluțiile economice.
Aici, stimaţi colegi, trebuie să ne felicităm împreună pentru faptul că prin aceste majorări de salarii, vorbim despre o majorare substanţială, între 20 și 40 la suta pentru angajații din diverse domenii (educației, culturii, științei, medicinii etc, este vorba despre îmbunătăţirea condiţiilor de salarizare pentru peste 170 mii oameni. La fel, prin această lege, e vorba de o majorare a pensiei medii pe ţară cu 24 la sută, începând cu 1 iulie curent. Cred că este o realizare frumoasă a noastră, împreună.
Subiectul opt - Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23 decembrie 2013
Proiectul urmează să substituie actuala Lege nr. 847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar în scopul consolidării şi eficientizării utilizării resurselor financiare publice precum şi reglementarea cuprinzătoare a sistemului bugetar şi perfecţionarea procedurilor de elaborare, aprobare şi administrare a bugetelor de toate nivelurile, conţine dispoziţii referitoare la investiţiile publice şi împuterniceşte Guvernul cu elaborarea unui regulament privind investiţiile publice.
Subiectul nouă - Modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr.329 din 23 decembrie 2013
Este elaborat cu scopul precizării veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat, în rezultatul examinării executării bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2013 și în trimestrul I al anului curent, în legătură cu revizuirea prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2014-2017 de către Ministerul economiei la situația din 19.05.2014 și ținând cont de modificările operate în legislația din domeniu pe parcursul anului curent.
Subiectul zece, ce ţine de proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 nr. 330 din 23 decembrie 2013
Proiectul este elaborat în scopul asigurării prestării serviciilor medicale acordate în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală.
Şi ultimul subiect, privind Proiectul de lege cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112
Această inițiativă se conține în Planul naţional de acţiuni în domeniul dreptului omului pentru 2011-2014, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.90 din 12.05.2011 şi în Planul de activitate al Guvernului. Ea va transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei Comisiei Europene privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, ce se conține în Acordul de Asociere cu UE.
Proiectul dat de lege a fost elaborat în scopul sporirii nivelului de siguranţă şi protecţie a populației și a bunurilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova prin utilizarea pe deplin a capacităţilor şi caracteristicilor tehnice ale reţelelor de comunicaţii electronice moderne.
Crearea Serviciului 112 și implementarea Sistemului Informațional Automatizat pentru preluarea, prelucrarea și stocarea datelor este judicioasă din următoarele considerente. Acesta asigură interconectarea și interoperabilitatea dispeceratelor serviciilor specializate de urgenţă pe o platformă tehnologică unică și oferă cetățenilor posibilitatea utilizării unui număr de apel unic; reduce substanțial timpul de interogare a apelantului prin uniformizarea procedurilor și asocierea la apel a datelor ce se conțin în diverse sisteme informaționale, neutilizate deocamdată astăzi, cum ar fi localizarea geografică, registrele abonaților, adreselor, transportului, unităților de drept și a persoanelor fizice, şi păstrează istoricul intervențiilor de urgență efectuate și rezultatele acestora.
Stimați colegi,
Acestea sunt legile pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului. Așa cum ați putut constata sunt legi importante, care nu puteau suferi amânare până în toamnă.
Ca Prim-ministru îmi asum răspunderea pentru aceste legi și am siguranța că ele vor aduce beneficii reale cetățenilor și vor sprijini activitatea mai multor instituții ale statului.
În încheiere vreau să mulțumesc tuturor celor care sunteți prezenți azi în plen, pentru că ați asigurat cvorumul necesar ca acest pachet de legi să poată deveni funcțional și vreau să le mulțumesc colegilor din Guvern, dar și colegilor din coaliție pentru munca depusă la elaborarea acestor documente.
Vă mulțumesc pentru atenție!"
