Interlic.md

În perioada 25 septembrie – 7 octombrie 2014 o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) condusă de dl. Max Alier a purtat la Chişinău discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în contextul procesului de monitorizare post-program (PPM). Monitorizarea post-program este un proces care vizează statele-membre cu un nivel substanţial al datoriei faţă de FMI, după expirarea programelor susţinute de Fond, informează un comunicat al FMI.

La finele vizitei, dl Alier a făcut următoarea declarație:

“Anul viitor se anticipează o relansare a activității economice, totodată există riscuri sporite de încetinire a creșterii economice. După restabilirea puternică a activității economice în anul trecut, ritmul de creștere economică va încetini până la circa 2 la sută în 2014, ca urmare a creșterii moderate a producției sectorului agricol, reducerii activității economice a partenerilor comerciali principali ai Moldovei și impunerii restricțiilor la importul produselor moldovenești. Anul viitor se anticipează o relansare a activității economice, odată cu intrarea în vigoare a acordurilor de liber schimb recent negociate și restabilirea cererii pe piața internă, pe măsura consumării incertitudinilor aferente procesului electoral. Volumul mare al rezervelor valutare și nivelul scăzut al datoriei publice constituie factori importanți de amortizare a șocurilor economice, însă aceștia trebuie combinați cu politici macroeconomice și financiare prudente, în vederea atenuării impactului în cazul materializării riscurilor.
 
În 2014 creșterea deficitului bugetar va fi mai mică decât s-a prognozat inițial. Dar, acest lucru se va datora, în parte, încasării unor venituri nefiscale mari cu caracter unic, precum și unor granturi acordate de donatori înainte de termen, ce fuseseră planificate pentru 2015-2017. Acestea, pentru moment, compensează din plin majorările semnificative ale salariilor și pensiilor acordate în acest an. În perspectivă, politica bugetar-fiscală trebuie să aibă ca scop atingerea până în anul 2018 a unui deficit de 1½ la sută din PIB (circa 2½ la sută, excluzând granturile), în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale. Acest nivel al deficitului ar asigura un trend descrescător al nivelului datoriei publice, ca procent din PIB, și va fi compatibil cu volumele de finanțare prognozate. Ca un prim pas, bugetul pentru 2015 ar trebui să prevadă menținerea deficitului bugetului public național sub 3 la sută din PIB, asigurând în același timp nivelul planificat al investițiilor publice și cheltuielilor de asistență socială bine țintită. În contextul necesităților de infrastructură pe care le are țara, ar fi în principiu admisibilă o mică relaxare a țintei fiscale pe termen mediu, pentru a acomoda proiectele de investiții orientate spre majorarea productivității, în cazul în care va fi asigurată o finanțare în condiții rezonabile, iar volumul acestor investiții noi să fie comensurabil cu capacitatea de absorbție a economiei țării.
 
Scopul reformei de descentralizare bugetar-fiscală rezidă în îmbunătățirea calității serviciilor publice și perfecționarea sistemului de prestare a serviciilor publice. Pentru atingerea acestui obiectiv este imperativ să fie asigurată în continuare buna funcționare a sistemului finanțelor publice locale prin fortificarea cadrului de reglementare a cheltuielilor autorităţilor publice locale și a nivelului de îndatorare a lor. Este important ca activitatea întreprinderilor municipale să fie monitorizată și raționalizată.
 
Banca Naţională a Moldovei (BNM) a reuşit să atingă cu succes obiectivul de asigurare a stabilităţii preţurilor în contextul cadrului de țintire a inflaţiei şi regimului flexibil al cursului de schimb, fapt ce a contribuit la atenuarea impactului presiunilor din exterior. Politica monetară promovată de BNM în prezent este adecvată, având în vedere trendul de încetinire a activităţii economice şi presiunile deflaţioniste. În viitor, BNM urmează să rămână vigilentă și să fie gata să ajusteze politicile promovate, dacă va fi necesar.
 
Fortificarea cadrului de reglementare şi aplicarea cu hotărâre a legislației sunt esenţiale pentru asigurarea securităţii şi stabilității sectorului bancar. Se va acorda prioritate realizării recomandărilor misiunii recente efectuate în cadrul Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP). BNM şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) trebuie să fie investite cu atribuțiile necesare pentru a întreprinde acţiuni eficace de reglementare şi supraveghere, inclusiv prin adoptarea unor proceduri adecvate aplicabile în cazul suspendării de către curțile de justiție a deciziilor de reglementare și supraveghere, şi prin fortificarea cadrului de protecţie juridică a angajaților BNM. BNM și CNPF urmează să asigure în mod hotărât și eficient implementarea normelor legale ce țin de conformarea beneficiarilor efectivi finali și persoanelor care dețin controlul asupra băncilor cu cerințele privind competența și onorabilitatea (fit-and-proper) și să sporească calitatea monitorizării tranzacțiilor cu persoane afiliate și cadrului general de gestionare a riscurilor în bănci. În afară de aceasta, urmează a fi consolidată punerea în aplicare a cadrului de prevenire și combatere a spălării banilor.
 
Reformele structurale sunt esențiale pentru stimularea potențialului de creștere economică și pentru reducerea vulnerabilităților. Ele vor contribui la asigurarea unor condiții pentru o creștere economică mai rapidă, sporirea competitivității economiei naționale, diversificarea producției exportate și a structurii exporturilor. Revigorarea agendei de reforme structurale îi va permite Republicii Moldova să beneficieze mai plenar de beneficiile asigurate prin semnarea recentă a acordurilor de comerț liber. Este necesar de a acorda o atenție deosebită următoarelor domenii: (i) mediul de afaceri, (ii) dezvoltarea infrastructurii fizice, (iii) dezvoltarea resurselor umane și (iv) reforma administrației publice și a sistemului de asigurare socială. Reorientarea sistemului de învățământ spre satisfacerea necesităților pieței muncii va juca un rol important în sporirea productivității, va contribui la crearea locurilor de muncă noi și la inversarea tendințelor migraționiste.
 
Mulțumim autorităților pentru discuții deschise și constructive”.