Interlic.md

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat în prima sa declarație de presă după învestire că va face prima sa vizită în calitate de ministru de Externe în Republica Moldova, pe 1 Decembrie, potrivit presei din România.

Bogdan Aurescu și-a axat discursul asupra profilului României în cadrul Uniunii Europene şi a Alianţei Nord Atlantice şi asupra relaţiei speciale cu Republica Moldova, precum şi la evoluţiile de securitate din vecinătatea estică.

"Situația din Ucraina continuă să fie dificilă, este foarte importantă menținerea regimului de sancțiuni. Vom continua să sprijinim eforturile Kievului. Deciziile summitului NATO trebuie implementate.

Prima vizită va fi la Chișinău, pe 1 Decembrie, de Ziua Națională. A doua vizită va avea loc la Bruxellees la Consiliul Miniștrilor, iar pe 3 decembrie va avea loc reuniunea coaliției împotriva ISIL tot la Bruxelles", a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

"Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la aceste prime declaraţii de presă în calitate de ministru al afacerilor externe.

Vreau să vă spun de la bun început că, din punctul meu de vedere, numirea mea ca ministru al afacerilor externe - de care sunt deosebit de onorat - este, în primul rând, un motiv de responsabilitate suplimentară, de preocupare şi muncă asiduă pentru politica externă a României, mai degrabă decât un prilej de jubilare sau bucurie personală.

Situaţia de securitate din regiune - şi mă refer aici la Vecinătatea noastră Estică - este una complicată, care are potenţialul de a afecta interesele sau chiar securitatea României dacă nu o gestionăm în mod corespunzător, împreună cu partenerii noştri din UE şi din NATO.

Astfel, alegerile din R. Moldova din 30 noiembrie reprezintă un moment istoric pentru societatea de peste Prut, care trebuie să marcheze, sperăm noi, consolidarea parcursului ireversibil spre Europa al R. Moldova şi continuarea reformelor democratice. În caz contrar, toate eforturile depuse de guvernul pro-european, dar şi de către UE, inclusiv eforturile foarte intense ale României în această direcţie strategică, vor fi în zadar. De aceea, acest moment este, pentru România, aflată la frontiera externă a UE şi a NATO, o problemă de securitate naţională.

Situaţia din Ucraina, statul vecin al României, cu o importantă comunitate românească, continuă să fie dificilă şi să se deterioreze în regiunile din estul ţării. În acest context, este importantă menţinerea în continuare a regimului de sancţiuni decis de UE şi chiar consolidarea lui dacă va fi necesar şi, totodată, stimularea eforturilor diplomatice de soluţionare a conflictului. În egală măsură, vom continua să sprijinim eforturile Kievului de reformă profundă a Ucrainei, împreună cu celelalte state membre UE, precum şi implementarea deciziilor luate la summit-ul NATO, care au fost generate de situaţia din Ucraina.

Astfel, deciziile summit-ului trebuie implementate - şi mă refer la măsurile de reasigurare care trebuie consolidate şi extinse din punct de vedere temporal, respectiv măsurile de adaptare, care au fost prevăzute de Planul de acţiune pentru creşterea capacităţii de reacţie a Alianţei - Readiness Action Plan: Forţa de Reacţie Rapidă - VHRJTF şi stabilirea prezenţei structurilor NATO de Comandă şi control pe teritoriile statelor din flancul estic, inclusiv în România.

Aşadar, intenţionez ca prima vizită în noua mea calitate de ministru să o fac la Chişinău, pe 1 decembrie, de ziua naţională, şi imediat după alegerile din 30 noiembrie. (Este de altfel, locul unde am făcut ultima vizită de lucru ca secretar de stat) Am avut deja o discuţie telefonică cu dna Natalia Gherman, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al RM - a fost primul meu contact diplomatic cu un alt omolog - şi am analizat împreună situaţia din regiune şi din RM.

A doua vizită va avea loc la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de externe NATO din 2 decembrie. Voi urmări adoptarea unei decizii de continuare în 2015 a măsurilor de reasigurare. Este vorba de zboruri AWACS, exerciţii militare centrate pe scenarii de tip art. 5 al Tratatului de la Washington, prezenţă rotaţională aliată; evaluarea stadiului implementării Planul de acţiune pentru creşterea capacităţii de reacţie a Alianţei - Readiness Action Plan, astfel încât să se obţină cât mai curând rezultate vizibile - mă refer aici mai cu seamă la materializarea unei prezenţe aliate pe teritoriul naţional. Vor fi abordate la reuniunea NATO din 2 decembrie şi modalităţile de sprijin pentru Ucraina, discutarea ultimelor evoluţii de securitate şi priorităţile guvernului ucrainean (în cadrul unei reuniuni a Comisiei NATO-Ucraina la care voi participa). În acest context, voi discuta şi voi prezenta stadiul operaţionalizării Fondului NATO de sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei, unde România a preluat calitatea de naţiune-lider, prin SRI, şi unde s-au făcut deja progrese importante.

Pe 3 decembrie, va avea loc, tot la Bruxelles, reuniunea coaliţiei internaţionale anti-ISIL. Este un moment important, având în vedere necesitatea de a structura mai bine eforturile Coaliţiei de combatere a acestei ameninţări.

A treia acţiune de politică externă va fi tot săptămâna viitoare, în perioada 4-5 decembrie la Basel, în Elveţia, la reuniunea miniştrilor de externe ai OSCE, care se va concentra mai ales pe situaţia din Ucraina şi unde se vor aborda şi alte teme importante, cum ar fi chestiunea conflictelor îngheţate, inclusiv din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Subliniez, în acest context regional complicat, în care preiau mandatul de ministru de externe al României, importanţa continuităţii, stabilităţii şi predictibilităţii politicii externe a României.

De asemenea, îmi este extrem de clar, aş spune în mod acut, contextul intern dificil, în care reputaţia MAE şi a oamenilor săi a avut de suferit.

Vreau să subliniez că apreciez că toate aspectele legate de organizarea alegerilor şi de implicarea MAE în acest proces trebuie clarificate, iar responsabilităţile trebuie clar stabilite.

Din acest punct de vedere, este foarte bine că s-a declanşat investigaţia Parchetului General. Ea va stabili clar cui îi aparţine răspunderea, dacă o astfel de răspundere există. Cred că este important să lăsăm ancheta să îşi urmeze cursul. MAE va da tot concursul acestei anchete şi va răspunde cu promptitudine oricăror solicitări în acest sens.

Mai vreau să vă spun următoarele lucruri: Diplomaţia română este o instituţie fundamentală a statului român, iar MAE este structura/instrumentul esenţial care are datoria să pună în aplicare politica externă a României şi să contribuie preponderent, în cea mai mare măsură, la atingerea obiectivelor de politică externă şi a intereselor României pe plan internaţional.

Prin urmare, această instituţie nu poate să fie slabă, ci puternică, pentru că de ea depinde realizarea intereselor naţionale ale României.

Şi trebuie să fie şi în continuare, mai ales în contextul extrem de complicat de securitate din vecinătatea noastră imediată. Diplomaţia este o instituţie care trebuie să fie capabilă să lucreze neîncetat, zi şi noapte, pentru aceste obiective. De aceea, ea trebuie să fie funcţională - ori ea nu poate să funcţioneze când sunt puse sub semnul întrebării buna credinţă şi profesionalismul şi integritatea oamenilor săi.

În ce mă priveşte, sunt diplomat de carieră şi cred că această formulă, în context, este cea mai bună formulă pentru conducerea MAE şi a diplomaţiei, a afacerilor externe ale României.

Am încredere în colegii mei diplomaţi şi consuli, care sunt, în foarte mare măsură, profesionişti şi integri. Îi susţin şi îi îndemn să rămână aşa.

Pe mine mă cunoaşteţi: de mai bine de 18 ani vin în fiecare zi la serviciu, la minister (iar această sintagmă include şi sâmbete, şi duminici, şi de multe ori şi nopţi). Am parcurs cariera de diplomat pas cu pas, de la referent relaţii şi ataşat până la ministru-plenipotenţiar. Pentru mine, această instituţie a diplomaţiei este casa şi căminul meu, iar obiectivele de politică externă ale României şi interesele ei pe plan internaţional sunt crezul meu. Mi-am făcut cât am ştiut mai bine datoria, iar ceea ce am făcut pentru diplomaţie şi pentru interesele României este cunoscut şi concret, palpabil.

Vreau să vă asigur că voi continua să fac acest lucru şi din noua poziţie, care, repet, nu este un motiv de bucurie personală, ci de responsabilitate şi muncă pentru obiectivele de politică externă şi interesele României.

În ceea ce priveşte activitatea diplomatică în perioada care urmează voi mai avea şi alte întâlniri cu dvs. pentru a vă prezenta liniile de acţiune viitoare, pentru a discuta împreună aceste direcţii de acţiune şi mai cu seamă priorităţile de politică externă pentru anul 2015. Vă mulţumesc foarte mult."