Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și al Integrării Europene și a Ambasadei Republicii Moldova de la Paris, a transmis spre examinare la Centrul Mondial al Patrimoniului – UNESCO dosarul “Peisajul Arheologic Orheiul Vechi” reconceptualizat, pentru nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial.
Conceptul „Peisajului Arheologic Orheiul Vechi” în formatul propus se axează pe o viziune nouă de analiză și prezentare a patrimoniului arheologic din zona centrală a Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi, care este în același timp și parte componentă a Parcului Național Orhei.
„Peisajul Arheologic Orheiul Vechi” este propus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în baza criteriului (V) al UNESCO, potrivit căruia Orheiul Vechi reprezintă un exemplu remarcabil de așezare umană tradițională, de utilizare a peisajului, de interacțiune dintre culturi, dintre om și mediul ambiant, care devin vulnerabile sub impactul schimbărilor ireversibile contemporane.
Spre nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt propuse obiectivele siturilor arheologice “Peștera” (=Orheiul Vechi), „Butuceni” și „Mașcăuți”, care cuprind vestigiile arheologice a 23 așezări străvechi datate începând cu epoca paleoliticului superior (circa 30-20 mii ani î.Hr.) până în epoca modernă.
Dosarul de nominalizare a ‚Peisajului Arheologic Orheiul Vechi” a fost elaborat pe parcursul ultimilor doi ani de către prof.univ. dr.hab. Gheorghe Postică, viceministru al Culturii și conf. univ. dr. Valeriu Cavruc, directorul general al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, România. Consultanța științifică internațională pe parcursul elaborării dosarului de nominalizare a fost asigurată de către prof. dr. Douglas Comer, co-președinte și expert al Comitetului Științific Internațional pentru Managementul Patrimoniului Arheologic – ICOMOS, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Dosarul „Peisajul Arheologic Orheiul Vechi” reprezintă o cercetare științifică fundamentală-aplicativă, cu o anexă documentară desfășurată referitoare la obiectul de patrimoniu, elaborat în conformitate cu criteriile stabilite de Ghidul Operațional UNESCO.
Dosarul cuprinde 575 pagini, inclusiv 203 planșe grafice și fotografice. Este structurat în 6 capitole de bază, 2 capitole secundare și 12 anexe copii documente.
Conform procedurii UNESCO pe parcursul anului 2015 va fi realizată expertiza internațională a Dosarul „Peisajul Arheologic Orheiul Vechi” cu deplasarea obligatorie la fața locului – la Orheiul Vechi, a unei misiuni UNESCO pentru examinarea stării reale de conservare și protejare a obiectului de patrimoniu nominalizat, precum și a managementului acestuia și a Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi. Avizul realizat de către misiunea UNESCO va constitui documentul în baza căruia va fi luată decizia în privința obiectului nominalizat de către Republica Moldova.
La etapa actuală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt înscrise în total 1007 obiecte de patrimoniu cultural și natural. Până în prezent, Republica Moldova nu este prezentă cu obiecte proprii de patrimoniu cultural sau natural în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, excepție făcând „Arcul Geodezic Struve” de lângă s. Rudi, raionul Dondușeni, care reprezentând o realizare tehnico-științifică europeană din secolul XIX a fost inclus în Lista nominalizată ca parte a unui proiect transnațional din care fac parte obiecte similare din 10 țări europene.
Pe de altă parte, în ultimii ani țara noastră a obținut succese importante în direcția promovării unor elemente de patrimoniu cultural în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial a Umanității. Astfel, în decembrie 2013, Republica Moldova în parteneriat cu România a reușit să înscrie elementul de patrimoniu cultural – „Colindatul de ceată bărbătească”, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. În anul 2014, Republica Moldova a nominalizat pentru aceiași Listă obiceiul „Practici culturale asociate zilei de 1 martie”, iar la etapa actuală este pe cale de a nominaliza și obiceiul „Tehnici tradiționale de realizare a scoarței”.
În ceea ce privește acceptarea/neacceptarea „Peisajului Arheologic Orheiul Vechi” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, decizia finală va fi luată în luna iunie 2016, la cea de 40-a Sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial, care cuprinde reprezentanți din 21 de țări din toate continentele lumii.
Până la data respectivă, dar în special pe parcursul anului 2015, Republica Moldova urmează să realizeze un plan amplu de îmbunătățire a managementului Peisajului Arheologic și a Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi, precum și de promovare a acestuia pe plan mondial, în special la UNESCO și în țările membre ale Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, anunță Serviciul Informare și Comunicare al Ministerului Culturii.
