Urmare a unor „jocuri netransparente cu comuniştii”, aşa cum consideră Iurie Leancă, sau a unei „trădări mascate” cum cred liberalii, sau a unor realităţi politice aşa cum sunt ele, guvernul Leancă 2 a căzut ieri în Parlament la vot. Ce ar putea urma acum? Ce sunt libere să facă partidele? Dar şeful statului, în condiţiile unei Constituţii care nu trebuie şi nu oferă întotdeauna un calendar absolut exact al acţiunilor clasei politice?
O discuție cu expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu.
Europa Liberă: Înainte de a începe discuţia pe tema care vă este cea mai familiară, graţie expertizei pe care o aveţi – calendarul prevăzut de Constituţie pentru acţiunile următoare, vroiam să vă întreb totuşi ce părere aveţi despre ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlament?
Nicolae Osmochescu: „S-a întâmplat ceea la ce mă aşteptam şi cred că toată lumea cunoştea că aşa va fi, dat fiind faptul că nu a fost creată o majoritate parlamentară a partidelor pro-europene. Întâlnirea dintre domnul Leancă şi domnul Voronin de mai alaltăieri seara nu a fost altceva decât un spectacol jucat pe fondul unor mimici plăcute, dar cu conţinut negativ.”
Europa Liberă: Credeţi la fel, ca o mare majoritate, că o coaliţie minoritară nu poate să funcţioneze?
Nicolae Osmochescu: „Coaliţia minoritară ar putea funcţiona condiţionat, cu mari dificultăţi şi cu mari greutăţi în Republica Moldova, dar trebuie să fie şi ea, pentru că guvernul trebuie să fie votat, dar nu se întrunesc cele 51 de voturi necesare pentru a acorda votul de încredere guvernului. Pentru ele trebuie să voteze fie din comunişti cineva, fie din Partidul Liberal, care nu fac parte din guvern, dar susţin crearea unui guvern minoritar, dar nu se întâmplă aşa. Ieri s-a demonstrat că în condiţiile din Republica Moldova, practic un guvern minoritar, din cauza raportului de forţe politice nu poate fi format.”
Europa Liberă: Mai există o părere că, de fapt, această coaliţie minoritară este un blazon, o faţadă după care s-ar ascunde o înţelegere indubitabilă cu PCRM, ce credeţi despre asta?
Nicolae Osmochescu: „Este posibil teoretic, la nivel ipotetic şi utopic în mare măsură, pentru că dacă ar fi posibilă o coaliţie între centriştii de dreapta - am în vedere Partidul Democrat şi comuniştii -, tot una nu le ajung numărul de voturi necesare pentru a acorda votul de încredere unui guvern. Asta este problema, că din două segmente ale actualului Parlament, indiferent care sunt ele, chiar admitem că şi socialiştii cu comuniştii, orice variantă nu întruneşte numărul necesar de mandate pentru ca să fie votat guvernul.”
Europa Liberă: Dar PLDM, PD şi PCRM întruneşte?
Nicolae Osmochescu: „Da, dar din start, aşa o coaliţie în opinia mea este imposibilă pentru că asta înseamnă moartea practic a Partidului Comunist şi a Partidului Liberal Democrat. Asta va fi o înaltă trădare de program şi de principii.”
Europa Liberă: Aşadar, Guvernul „Leancă 2” n-a primit destule voturi în Parlament. Negocierile se iau de la capăt. Ce acţiuni ar putea urma, care să încapă în prevederile constituţiei şi să nu le încalce?
Nicolae Osmochescu: „Toate acţiunile care vor fi întreprinse acum, în cadrul procesului de desemnare a unui candidat la funcţia de prim ministru, de componenţa nominală a guvernului şi de votarea noului guvern în Parlament, cad sub incidenţa articolului 85.
Preşedintele, de astăzi, trebuie să înceapă din nou consultările cu fracţiunile parlamentare pentru a identifica candidatura la funcţia de prim-ministru. După consultarea cu fracţiunile parlamentare, el propune o candidatură la funcţia de prim-ministru, păstrându-se aceleaşi termene de 15 zile de la momentul desemnării candidatului, în care noul candidat sau vechiul candidat, şi asta nu este exclus, trebuie să pregătească programul de guvernare şi componenţa nominală şi în termen nu mai mare de 15 zile să îl prezinte parlamentului, unde să fie examinat.”
Europa Liberă: Cât timp pot dura consultările preşedintelui până la următoarea nominalizare?
Nicolae Osmochescu: „Nu este stipulat nici în Constituţie nici în regulament, dar de obicei trei fracţiuni-trei zile, pornim de la ideea asta, asta este o cutumă. Dar trebuie să se încadreze în limita termenului prevăzut de articolul 85 din Constituţie. Este stipulat expres că în termen de 45 de zile de la prima solicitare, şi dacă de două ori după două respingeri consecutive Parlamentul nu acordă votul de încredere guvernului propus, el poate fi dizolvat de către preşedintele Republicii Moldova.”
Europa Libera: Câte tentative mai admite Constituţia?
Nicolae Osmochescu: „În Constituţie este stipulată următoarea formulă: Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin 2 solicitări de investitură.”
Europa Liberă: Ce înseamnă acest „cel puţin”, pot exista şi mai multe?
Nicolae Osmochescu: „Pot exista şi trei, dar trebuie să se încadreze în aceste 45 de zile, dat fiind faptul că prima solicitare de investitură a fost făcută pe data de 24 ianuarie. Cronologic, pe 30 au avut loc alegerile, 29 decembrie - a avut loc şedinţa de constituire a Parlamentului, pe data de 23, 24-au fost aleasă conducerea Parlamentului, au fost formate organele de lucru şi propusă candidatura domnului Leancă.”
Europa Liberă: Deci au dreptate cei care zic că de acum înainte ar putea fi nominalizat şi câte un nume pe zi, dacă nu se ajunge în Parlament cu solicitarea votului de încredere, deci nominalizări se pot face multe?
Nicolae Osmochescu: „Asta-i absurditate, dar teoretic se poate. Trebuie să pregătească programul de guvernare, trebuie să pregătească componenţa nominală, dar teoretic se poate.”
Europa Liberă: Şeful statutului poate înainta acelaşi candidat sau este obligat să îl schimbe?
Nicolae Osmochescu: „În fond, partidul poate înainta acelaşi candidat, acest lucru depinde de partidul care îi aparţine majoritatea mandatelor, dar logica juridică şi politică spune că nu este raţional să propui acelaşi candidat dacă nu te-ai asigurat că el va acumula şi a doua oară numărul de voturi necesare. Atunci, este şi o altă variantă. Partidul Liberal Democrat poate să propună în funcţie, din partea partidului, o persoană, o personalitate care nu este din partid, dar este apt şi abilitat cu toate elementele necesare pentru a exercita funcţia de prim-ministru.”
Europa Liberă: De ce ar face asta?
Nicolae Osmochescu: „Dacă vor fi convinşi că din cadrul actualului guvern pe care îl propun ei, nimeni nu va întruni 51 de voturi. De ce să nu propună o persoană din afara partidului sau de la alt partid, din Partidul Democrat sau un alt oricare deputat, în cazul căruia vor fi convinşi că va aduna acele 51 de voturi, care nu este respins categoric de alte segmente ale Parlamentului. Din start, cu mult timp înainte de ziua de ieri, domnul Voronin a spus categoric că nu va vota.”
Europa Liberă: În ce condiţii se poate ajunge la alegeri anticipate, clasa politică probabil va face tot posibilul să le evite, dar totuşi?
Nicolae Osmochescu: „Dacă şi a doua oară va fi respinsă candidatura persoanei propuse la funcţia de prim ministru şi nu vor primi votul de încredere din partea Parlamentului, atunci cădem sub incidenţa acelor termeni de 45 de zile la care preşedintele trebuie să dizolve Parlamentul.”
Europa Liberă: Acest poate din Constituţie, cum îl înţelegeţi, cum poate fi interpretat?
Nicolae Osmochescu: „Acest poate este în fond o normă, sună ca facultativă, dar ea este imperativă. Dacă trei luni este blocată activitatea legislativă a Parlamentului sau 45 de zile de la prima solicitare nu a fost investit guvernul, atunci preşedintele poate dizolva, este în drept. Aceasta este o greşeală tehnică, este în drept şi obligat să dizolve Parlamentul, pentru că nu poate exista o ţară cu un parlament nefuncţional şi un guvern în exerciţiu.” Europa Liberă
