Interlic.md

Asociația   pentru   Democrație   Participativă   ADEPT   şi   Centrul Analitic Independent Expert-Grup au prezentat raportul de sinteză „Euromonitor 2014”, în care sunt descrise principalele evoluții și carențe în implementarea Planului de Acțiuni UE-Moldova în anul 2014. Documentul poate fi descărcat site-urile www.e-democracy.md și www.expert-grup.org.

Anul 2014 a fost unul crucial pentru relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Acestea au atins un nou nivel calitativ în urma semnării Acordului de Asocierea cu UE și a liberalizării regimului de vize în spațiul Schengen. Acordul de  Asociere, care presupune crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, a adus deja primele rezultate, iar pe parcursul anului 2014 exporturile moldovenești spre UE au crescut cu 9,6%, ponderea UE în total exporturi majorându-se până la 53% în 2014. La rândul său, liberalizarea regimului de vize cu statele Schengen a facilitat călătoria în UE a peste 350 mii de cetățeni moldovenei în primele 9 luni ale lui 2014.

În pofida dinamicii pozitive la adoptarea standardelor europene, renunțarea la standardele învechite, fie contradictorii (GOST-uri), rămâne a fi o provocare pentru autorități. Astfel, persistă reticențe în rândul actorilor responsabili de infrastructura calității, dar și a agenților economici, cu privire la adoptarea standardelor europene, care se referă la costurile ridicate legate de implementarea standardelor europene, precum și la conexiunile strânse cu piețele de desfacere din CSI, unde se aplică pe larg standardele interstatale (GOST).

În același timp, merită menționate progresele din domeniul vamal, unde ponderea exportului perfectat pe cale electronică a depășit 30%, dar și din domeniul transportului, prin reluarea exporturilor navale de cereale peste Prut. În același domeniu, lipsa de transparență instituțională a Căilor Ferate a Moldovei riscă să pericliteze programul de investiții al BERD în valoare de 52,5 milioane de euro.

În domeniul energetic, menționăm semnarea contractului de vânzare cumpărare a gazelor naturale dintre Moldova și România și anunțarea planurilor de expansiune a gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău. Totuși, luând în considerare numeroasele întârzieri și în general dinamica proiectului, Republica Moldova va rămâne în continuare dependentă de importul de gaze naturale din Federația Rusă.

E-Guvernarea în Republica Moldova a înregistrat progrese simțitoare: au fost lansate o serie de servicii online, precum „declarația pe venit electronică”, „e-Factura”, „e-Traffic”, „e-Visa” și „e-Reporting”. Totuși, Executivul trebuie să depună eforturi suplimentare pentru sporirea încrederii populației în conceptul de e-guvernare, în condițiile în care o mare parte din populație ar avea dubii în utilizarea serviciilor publice online.

În sectorul justiției, deși dinamica procesului de implementare a Strategiei de reformă este una constant pozitivă, s-au acumulat multe restanțe alarmante, cum ar fi: reformarea organelor procuraturii; implementarea mecanismelor interne de avertizare, etc. De asemenea, mai multe mecanisme anticorupţie ar trebui fortificate şi îmbunătățite, precum aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), amendarea legii privind testarea integrități profesionale, revizuirea Constituţiei pentru a da mai multă siguranță nomelor penale referitoare la îmbogățirea ilicită şi confiscarea extinsă.

La finalul mandatului, legislativul nu a reușit să promoveze un șir de legi menite să asigure o mai bună protecție a drepturilor omului în Republica Moldova. În acest sens menționăm neadoptarea în lectură finală a  proiectului de lege cu privire la introducerea unei cote de reprezentare minimă atât pentru femei, cât și pentru bărbați pentru a asigura promovarea participării active a femeilor la luarea deciziilor în structurile de reprezentare publică. De asemenea, reformarea întârziată a instituției ombudsmanului pune la îndoială dorința autorităților de a contribui la apărarea drepturilor şi libertăţilor omului. O evoluție pozitivă este aprobarea unei noi legi cu privire la Avocatul poporului în aprilie 2014, însă aceasta este nefuncțională în condițiile în care candidaturile selectate în urma unui concurs public nu au avut susținerea majorității parlamentare.

Alegerile parlamentare din noiembrie 2014 au indicat asupra existenței deficiențelor în asigurarea dreptului universal la vot, în condițiile în care a fost anulată înregistrarea în competiția electorală a unui candidat electoral cu câteva zile înainte de alegeri.

Anul 2014 a fost un an neobișnuit și pentru procesul reglementării transnistrene. Asta deoarece: „criza ucraineană” provocată de anexarea Crimeea de către Rusia, urmată de războiul din Donbass a creat antagonisme serioase pentru negociatorii formatului „5+2”, diminuând randamentul şi așa destul de redus al negocierilor în acest format; Federația Rusă a redus substanțial suportul financiar pentru Transnistria, iar Ucraina a întreprins măsuri de securizare a hotarelor sale împotriva unei eventuale invazii a forțelor armate transnistrene în regiunea Odessa, ceea ce a provocat limitarea circulației cetăţenilor şi creşterea tensiunilor social-economice; consolidarea încrederii a fost subminată prin acţiunile unilaterale ale autorităţilor transnistrene îndreptate împotriva liberei circulaţii a cetăţenilor, a pacificatorilor moldoveni, a fermierilor moldoveni, şi a şcolilor din regiune cu predare în limba română.          

Raportul la fost lansat cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Relaţiile UE-Moldova –Monitorizarea Progresului în cadrul Parteneriatului Estic în anul 2014”.