Interviu oferit de Nicu Popescu, expert al Institutului de Studii de Securitate al UE, pentru Radio Europa Libera.
Raportul Comisiei Europene despre progresul făcut de Moldova anul trecut în adoptarea legislaţiei Uniunii Europene şi în apropierea ei de Europa este plin de aprecieri pozitive. „2014”, spune raportul, „a fost un an de stabilitate politică generală, guvernul implementând agenda europeană”.
Expertul Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, cu sediul la Paris, Nicu Popescu, sugerează că motive de bucurie nu ar fi atât de multe:
Nicu Popescu: „Raportul Comisiei Europene despre progres este pentru anul 2014. Acest an, într-adevăr, a fost diamantul coroanei în relaţiile Moldova-UE din ultimii cinci ani, pentru că anume în 2014 s-a ajuns la finalul mai multor procese importante, care s-au clădit pas cu pas din 2009 până în 2014.
Este vorba, în primul rând, de liberalizarea vizelor în urma căreia cetăţenii Republicii Moldova sunt primii cetăţeni post-sovietici care pot merge fără vize în UE. În al doilea rând, este vorba de Acordul de Asociere, care conţine şi o Zonă de Liber Schimb, semnat şi aplicat din septembrie 2014. Este vorba şi de construcţia conductei Iaşi-Ungheni - este un prim pas în racordarea Republicii Moldova la sistemul european de conducte de gaz.
Toate aceste succese au fost edificate pe parcursul mai multor ani şi aceste rezultate sunt consecinţa mai multor ani de muncă. Anume din această cauză acest raport este mult mai pozitiv decât aşteptările UE de la Moldova pentru 2015 şi decât atitudinea curentă faţă de autorităţile din Republica Moldova, care este mult mai rezervată decât a fost anul trecut”.
Europa Liberă: Sugeraţi cumva că aşa cum a început anul 2015, cu un guvern minoritar suspectat că cu greu va implementa reformele pro-europene, cu discuţii în secret despre problemele din sectorul financiar bancar, raportul pentru 2015 nu va mai fi atât de optimist?
Nicu Popescu: „Nu vreau să anticipăm lucrurile, însă acest raport deja trage câteva semnale de alarmă menţionând că la capitolul „democraţie electorală” şi respectul procedurilor democratice în campania electorală din noiembrie s-au înregistrat careva regrese. Evident, acest lucru s-a întâmplat chiar înaintea creării acestei coaliţii minoritare cu sprijin comunist, care complică foarte mult atmosfera politică şi acea atmosferă de bună voinţă de care Moldova a beneficiat în toţi aceşti ani.
În acest sens, din păcate pentru Republica Moldova, aşteptările pentru 2015 sunt mult mai modeste. În plus, raportul din nou punctează foarte clar că problemele din sectorul bancar denotă mai multe deficienţe de guvernare în Republica Moldova, care ţin atât de corupţie, de netransparenţă, precum şi de disfuncţionalitatea unor instituţii de stat, care nu-şi fac datoria atunci când vine vorba de monitorizarea şi menţinerea stabilităţii financiare a ţării”.
Europa Liberă: Dar, totuşi, între ţările Parteneriatului Estic Republica Moldova pare să fie fruntaşă. Unii chiar zic că e un fel de „fruntaş printre codaşi”. Cât de mulţumitoare ar putea fi această poziţie pentru Guvernul de la Chişinău?
Nicu Popescu: „Eu nu aş fi foarte mulţumit de această situaţie în condiţiile în care Ucraina se află în stare de război „de facto” cu Federaţia Rusă. Este o ţară care cheltuieşte resurse politice şi economice enorme pentru acest război. Evident, reformele nu sunt prioritatea numărul unul! Supravieţuirea Ucrainei ca stat este prioritatea numărul unu.
În Georgia, alt stat alături de Ucraina şi Moldova care a semnat Acordul de Asociere, situaţia rămâne destul de complicată în politica internă. Se recurge la metode de guvernare nu tocmai democratice. Opoziţia este sub continuă presiune.
Dacă Republica Moldova doreşte un viitor european cred că nu este cazul să se compare şi să se complacă pentru că este ceva mai bună decât în Georgia sau Ucraina. În plus, dacă ne referim la celelalte trei state: Belarus, Armenia şi Azerbaidjan, aceste state nu au Acorduri de Asociere cu UE, nu vor să se apropie de UE. În acest sens, cred că este inutil chiar să comparăm Republica Moldova cu aceste state. E, într-adevăr, cum spuneaţi – fruntaş printre codaşi.
Or, dacă se vrea edificarea unei ţări europene, nu cred că Moldova ar trebui să se compare cu aceste state, care sunt într-un context de politică internă sau geopolitic mult mai dificil decât cel al Moldovei.”
Europa Liberă: Domnule Nicu Popescu, în ultimul timp observ înalţi demnitari occidentali care vin la Chişinău şi tot mai insistent îndeamnă Guvernul de aici la acţiuni cât mai rapide în ceea ce priveşte implementarea reformelor pro-europene. Ce îngrijorări stau la baza acestor îndemnuri insistente?
Nicu Popescu: „Principala îngrijorare ţine de lipsa luptei cu corupţia, de sistemul corupt care ajunge la cel mai înalt nivel în Republica Moldova şi care începe să infecteze şi să submineze celelalte domenii în care ţara a reuşit să obţină succese în ultimii ani. O criză bancară care este posibilă şi ar fi rezultatul unei guvernări netransparente şi destul de corupte în sistemul financiar va pune sub semnul întrebării întreaga stabilitate economică a Republicii Moldova şi, evident, va lovi şi în celelalte realizări din ultimii ani, subminând inclusiv popularitatea ideii de integrare europeană. Apropo, această scădere a sprijinului pentru integrarea europeană în rândul populaţiei Republicii Moldova este o preocupare reală pentru UE.
Există senzaţia în UE că în urma sprijinului practic necondiţionat, foarte sistematic şi foarte profund pe care UE l-a oferit guvernării de la Chişinău din ultimii cinci ani, eşecurile acestei guvernări, corupţia acestei guvernări se asociază şi cu ideea de integrare europeană. UE din această cauză va încerca, probabil, să fie mai dură de acum încolo cu Guvernul de la Chişinău.”
Europa Liberă: Observaţiile Dvs. între altele se conţin în aşa numita „Notă informativă” pe care la începutul acestei luni parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova au înmânat Guvernului de la Chişinău. O notă informativă pe 80 de pagini cu 27 de domenii, de la lupta împotriva corupţiei, până la irigare şi reformarea sistemului de pensii. Ce se poate întâmpla dacă Guvernul nu va ţine cont de aceste recomandări, îndemnuri?
Nicu Popescu: „Cel mai grav lucru care se poate întâmpla în cazul Republicii Moldova este ca UE să nu o mai sprijine. În condiţiile unei economii destul de şubrede, a unei crize geopolitice de proporţii din cauza Ucrainei, din cauza ambiţiilor Rusiei în spaţiul post-sovietic, lipsa sprijinului UE pentru Moldova ar fi o catastrofă.
Dacă Republica Moldova nu continuă sau nu accelerează chiar procesul de reforme, inclusiv reieşind din condiţionalităţile UE care vin cu sprijinul politic şi financiar, acest lucru ar fi un mare risc pentru Republica Moldova. UE nu bate cu băţul, Uniunea Europeană, pur şi simplu, întoarce spatele unor state care nu sunt nişte parteneri credibili. În cazul situaţiei interne şi externe din Republica Moldova aceasta ar fi cel mai mare risc pentru ţară.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană a lansat recent un proces de revizuire a Politicii de Vecinătate, inclusiv a Parteneriatului Estic. E adevărat, un răspuns urmează să-l aflăm la toamnă, dar la ce ar putea să se aştepte Republica Moldova de la această revizuire?
Nicu Popescu: „Cred că această revizuire este un lucru important, dar nu va fi principalul proces din relaţia dintre Chişinău şi Bruxelles, pentru că, probabil, 80-90 la sută din agenda Chişinău-Bruxelles va fi determinată de implementarea Acordului de Asociere, acord care presupune obligaţii legale atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru UE. Anume implementarea acestui Acord va domina relaţia moldo-europeană pentru încă mulţi ani înainte.
Între timp, eventual, UE va revizui şi Parteneriatul Estic. Probabil, va veni cu noi oferte pentru state ca Armenia sau Belarus, state cu care relaţia actuală este sub-dezvoltată. Aceste state nu au mers pe negocierea unor Acorduri de Asociere. Deci, într-un fel, această revizuire este, într-o mai mare măsură, o tentativă de a relansa relaţiile cu acele state care nu au Acorduri de Asociere, iar pentru Republica Moldova principalul lucru în relaţia moldo-europeană va ţine de implementarea Acordului de Asociere.”
Sursa: Radio Europa Liberă
