Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a participat astăzi, 27 aprilie a.c., la ședința Consiliului național pentru reformarea organelor de ocrotire a normelor de drept.
În luarea sa de cuvânt, președintele Nicolae Timofti a declarat că reformarea sistemului judecătoresc reprezintă o premisă indispensabilă a procesului de consolidare a statului de drept, iar angajamentele care vizează justiția sunt cuprinse în Acordul de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană.
Șeful statului a subliniat că prevenirea și combaterea corupției trebuie să rămână o preocupare constantă a autorităților statului:
„Salut Hotărârea Curții Constituționale din 16 aprilie curent care a recunoscut constituționale normele care reglementează confiscarea extinsă și îmbogățirea ilicită.
Consolidarea capacităţilor instituţionale ale CNI este, de asemenea, importantă. Ministerul Justiției a elaborat un pachet de legi prin care se urmărește fortificarea mecanismului de verificare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, declaraţiilor de interese personale, controlul respectării prevederilor legale privind conflictul de interese şi regimul de incompatibilităţi impus unui șir de persoane cu funcții publice.
Adoptarea în anul 2014 a Legii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor și punerea ei în aplicare de la 1 ianuarie anul curent trebuie să producă rezultate. În context, se impune consolidarea rolului Inspecției judiciare în procesul de aplicare a răspunderii disciplinare a judecătorilor.
După amendarea conceptului de imunitate a judecătorilor au urmat cazuri în care judecătorii sunt supuși răspunderii penale în ordine generală. Este un pas spre ameliorarea sistemului judecătoresc.
Noul mecanism de evaluare a performanţelor judecătorilor s-a dovedit se arată eficient și reflectă veridic modul în care lucrează un judecător din punct de vedere cantitativ și calitativ, dar și prin prisma eticii și reputației profesionale. Regret că mecanismul de selecție a judecătorilor s-a preconizat a fi unul clar și transparent, dar a devenit confuz”, a spus Nicolae Timofti.
Șeful statului a afirmat că Procuratura trebuie să-și consolideze independența și profesionalismul. „Din pachetul de legi care încă nu au fost adoptate se evidențiază proiectul cu privire la Procuratură. Avizat pozitiv de către Comisia de la Veneția, acest proiect este o prioritate”, a arătat președintele țării.
Domnul Nicolae Timofti a formulat unele propuneri cu privire la reforma justiției.
„Trebuie intensificat controlul asupra activității executorilor judecătorești, notarilor, administratorilor autorizați, mediatorilor, și a altor funcționari din sistem. Nu mai puțin importantă este perfecționarea activității avocaturii, precum și îmbunătățirea asistenței juridice garantate de stat.
Reabilitarea victimelor infracțiunilor încă își așteaptă reglementarea și cu această ocazie, solicit o implicare maximă din partea autorităților abilitate în definitivarea acestei legi extrem de necesare”, a conchis șeful statului.
Prim-ministrul Chiril Gaburici a propus crearea unui Centru unic de reformă a instituțiilor de drept, care va servi drept platformă de analiză, coordonare, elaborare de politici și acte normative și va supraveghea activitatea instituțiilor responsabile de reforma justiției.
Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, a prezentat raportul privind implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru anul 2014, în care a constatat un grad de realizare a acțiunilor programate în proporție de 69 la sută. Oficialul a arătat că din 2011, peste 145 de magistrați (1/3 din numărul total) au plecat din sistem, iar în locul lor a venit o nouă generație de judecători. Totodată, magistrații nu se mai bucură de imunitate – ei riscă dosare penale și confiscarea extinsă a averii dacă sunt bănuiți de corupție, îmbogățire ilicită și alte infracțiuni. Mai mult, în 2014, în premieră, mai mulți judecători au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție.
La rândul său, Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău a menționat condițiile care trebuie respectate de către autoritățile Republicii Moldova pentru primirea următoarelor tranșe în cadrul asistenței financiare oferită de UE, în sumă totală de 60 de milioane de euro, destinată reformei justiției.
La sesiune au participat membrii Consiliului național pentru reformarea organelor de ocrotire a normelor de drept, reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova și ai societății civile.
Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 a fost aprobată de Parlament pe 25 noiembrie 2011, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
