Interlic.md

Sistemul public de pensii din Republica Moldova nu este unul durabil din punct de vedere financiar și nici social. În timp ce Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) înregistrează un deficit structural de circa 1% din PIB, iar cheltuielile totale constituie circa 11% din PIB – nivel mai ridicat decât în țările din regiune, pensia medie nu acoperă minimul de existență, iar raportul dintre pensia și salariul mediu este cel mai mic din regiune, se arată într-un nou studiu publicat de Expert-Grup.

Conform raportului, problema sistemului public de pensii este agravată de emigrarea în masă a populației cu vârsta aptă de muncă, a ratei înalte a economiei tenebre și a fenomenului de angajare informală și plata salariilor în plic, cuplate cu îmbătrânirea accelerată a populației. Astfel, raportul dintre contribuabili la sistem și beneficiarii de pensii a coborât de la 1,3 în 2006 la 1,2 în 2014, deși nivelul minim admisibil, conform practicilor internaționale, este de 4 (!) contribuabili la 1 pensionar.

Autorul studiului – Adrian Lupușor, opiniază că „în Republica Moldova există potențial pentru majorarea atât a mărimii contribuțiilor de asigurări sociale, cât și a bazei de calcul -  i.e. salarii și alte venituri. În acest sens, pe lângă eliminarea diferitor excepții la plata contribuțiilor de asigurări sociale, este necesară stimularea contribuabililor de a intra în sistem și de a rămâne cât mai mult posibil”.

De asemenea, Expert-Grup recomandă trecerea la indexarea pensiei în baza creșterii prețurilor de consum, care să aibă loc de două ori pe an, și nu anual. Aceste măsuri vor spori încrederea populației în sistemul public de pensii și, respectiv, vor scădea înclinația spre eschivare de la plata contribuțiilor de asigurări sociale. În plus, este necesar de eliminat multitudinea de pensii privilegiate (i.e. foști funcționari de guvern, judecători, aleși locali etc.), care deși va avea un efect neglijabil din punct de vedere financiar, va consolida echitatea sistemului și, respectiv, încrederea din partea populației. Pe lângă acestea, un impact esențial îl va avea majorarea vârstei de pensionare la femei, de la nivelul actual de 57 ani la 62 ani (echivalent cu cel al bărbaților) și majorarea stagiului necesar de cotizare de la 30 ani la 35 ani (ca și în cazul bărbaților).

O componentă fundamentală a reformei sistemului public de pensii trebuie să fie crearea și dezvoltarea sistemului de pensii multipilon. Pilonul II presupune sistemul de pensii obligatoriu, cu contribuții definite și unde valoarea pensiei se calculează în baza contribuțiilor individuale și a dobânzii acumulate. La rândul său, Pilonul III este sistemul de pensii la care cetățenii ar adera facultativ, iar conturile administrate de companii private. Recomandăm astfel crearea pilonului II din 2020, după implementarea celorlalte intervenții de politici și după fortificarea substanțială a pilonului I de pensii. Totodată, dacă crearea pilonului II urmează a fi una graduală, fortificarea pilonului III trebuie să fie o prioritate imediată.

Recomandările de fortificare a sistemului public de pensii nu vor avea efectul scontat dacă fenomenul ocupării informale și a „salariilor în plic” nu va fi eradicat. În vederea combaterii acestui fenomen, sunt necesare măsuri de majorare a costurilor ocupării informale – ex. majorarea amenzilor pentru ocuparea informală și plata salariilor „în plic”; descurajarea utilizării banilor în numerar. Pe lângă acestea, trebuie micșorate costurile ocupării formale - dezvoltarea unei politici fiscale pro-profit, simplificarea și automatizarea emiterii documentelor permisive, etc. Eliminarea acestor practici ar permite în mod automat echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat și majorarea pensiei medii la nivelul minimului de existență.

Așadar, reforma sistemului public de pensii poate și trebuie să fie una fezabilă din punct de vedere politic. Totuși, pentru a asigura un efect durabil al măsurilor respective, reforma trebuie să fie una cuprinzătoare și să includă un spectru larg de instituții (MMPSF, CNAS, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, BNM, Procuratura etc.).