Interlic.md

Curtea Constituțională a spus miercuri că demisia Guvernului Chiril Gaburici a survenit vinerea trecută, când primul ministru și-a anunțat public demisia și că nu mai era nevoie să fie îndeplinită vreo altă condiție de formă sau procedură în această privință. Instanța s-a pronunțat la o zi după ce guvernul s-a întrunit marți la o ședință condusă tot de Gaburici și a luat zeci de decizii în diferite domenii ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, adoptând abia la final o hotărâre formală de demisie. Tamara Grejdeanu s-a interesat dacă deciziile guvernamentale de marți sînt valabile și cine poate asigura interimatul până la numirea unui guvern nou.

Din momentul în care premierul Gaburici şi-a anunţat demisia, întregul cabinet de miniştri se consideră unul demisionar, a confirmat într-un interviu pentru Europa Liberă, preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase:

„Odată cu demisia prim-ministrului, sigur că survine instantaneu şi demisia întregului guvern. Este o primă consecinţă şi un prim efect al decizie de demisie a premierului.”

Chiar dacă guvernul a devenit demisionar, deci limitat în dreptul său de a adopta decizii, Curtea Constituţională s-a ferit să dezavueze, pe acest motiv, toate actele normative adoptate de cabinetul Gaburici la cea mai recentă şedinţă. Toate actele se prezumă a fi constituţionale, până nu sunt contestate, spune Rodica Secrieru, secretarul general al Curţii Constituţionale:

„Nici unul din actele adoptate marții nu au fost contestate la curte, nu a fost obiectul examinării. În cazul în care vor fi contestate anumite acte adoptate în cadrul şedinţei de ieri, atunci în fiecare caz în parte, curtea va vedea dacă se încadrează în administrarea curentă a treburilor publice sau nu.”

Un guvern care îndeplineşte numai funcţii de administrare a treburilor publice, explică Alexandru Arsene, expert în drept constituţional, nu poate lua decizii ce au în vedere politica internă şi externă, inclusiv politica bugetară:

„În această perioadă guvernul nu poate să înainteze şi să adopte în şedinţă proiecte de legi, să modifice proiecte de legi cu iniţiative, să intervină asupra bugetului, atât  doar să administreze: cum funcţionează ministerele, îşi îndeplinesc programele şi administraţia publică locală. Adică iniţiativa legislativă gata este blocată.”

În sesizarea depusă la Curtea Constituţională, preşedintele Nicole Timofti a întrebat judecătorii dacă este obligat de Constituţie să numească un prim –ministru interimar până la formarea noului guvern. Rezumând răspunsul curţii, Rodica Secrieru notează că premierul demisionar va deţine interimatul până în momentul în care chiar el va spune public că nu îşi doreşte acest lucru. Numai în acest caz, preşedintele Timofti va trebui să numească un prim-ministru interimar:

„El în continuare este prim-ministru în exerciţiu, preşedintele emite un decret doar dacă el spune că refuză să exercite funcţia până la numirea noului guvern şi solicită să fie eliberat imediat.”

Solicitată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a premierului demisionar, Aurelia Peru, a spus că deocamdată Chiril Gaburici nu a purtat discuţii despre asigurarea interimatului. Termenul limită de formare a unui nou guvern este de trei luni, iar timpul a început să se scurgă începând cu ziua de vineri, 12 iunie, după ce Chiril Gaburici şi-a anunţat demisia. Europa Liberă