Interlic.md

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu, probabil, cele mai mari provocări la adresa securității sale economice din 1991 încoace. Conjunctura actuală este cauzată de instituțiile de stat slabe și ușor influențabile de interese obscure, care au permis propagarea crizei profunde din sistemul bancar, dar și de recesiunea economică din regiune. Concluziile aparțin Raportului de Stare a Țării 2015, lansat de Expert-Grup în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung la conferința internațională MACRO-2015.

Aceste vulnerabilități ar putea fi ușor atenuate dacă guvernarea ar fi dat dovadă de transparență și eficiență în fortificarea securității economice și sociale a țării. „În loc să contribuie la ameliorarea stării țării, elitele politice o subminează în mod fundamental, prin amplificarea dezbinării în societate, perpetuarea controlului politic asupra instituțiilor publice, blocarea agendei de reforme structurale și compromiterea relațiilor cu partenerii externi de dezvoltare ale țării”, a declarat Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup.

Criza din sistemul bancar a stat la baza problemelor economice cu care se confruntă țara în acest moment. Fraudele de circa 12% din PIB comise pe parcursul anilor 2013-2014 de către cele trei bănci de importanță sistemică puteau fi evitate de către BNM și alte instituții relevante, însă reacția tardivă și insuficientă a acestor instituții poate fi explicată fie de rea intenție, fie de incompetență.

Creșterea economică a pierdut din viteză în 2014, iar în 2015 ar putea deveni negativă. Consumatorii au devenit mai precauți cu economiile lor, exportatorii suferă din cauza problemelor economice cu care se confruntă principalii parteneri comerciali ai Moldovei, iar riscurile din sectorul financiar planează amenințător asupra stabilității și integrității bugetului public. Deși indicatorii socioeconomici principali – șomajul, ocupare, incidența sărăciei – nu s-au înrăutățit semnificativ, înăsprirea condițiilor economice și a austerității bugetare va duce inevitabil și la pierderea unor progrese obținute în ultimii ani în domeniul ocupării și reducerii sărăciei. Redresarea economică trebuie realizată în special prin reabilitarea încrederii de către guvern față de cetățeni și mediul de afaceri, prin implementarea unor măsuri care să combată corupția la nivel înalt și prin transparentizare relațiilor de proprietate.

Sectorul educației este lider în reformele promovate și implementate pe parcursul ultimilor ani. În același timp, reformele derulează cu ritmuri diferite la toate nivelele de învățământ, în special în domeniul învățământului vocațional. De asemenea, 2015 a fost marcat de acutizarea intenției de emigrare a persoanelor cu calificări înalte, dar și plecarea unor funcționari publici talentați și cu experiența necesară de la instituțiile publice de resort, fenomen care ar putea împiedica și mai mult implementarea reformelor lansate sau asumate de către Guvern.

Republica Moldova este o țară extrem de vulnerabilă la schimbările climaterice,  care urmează să se intensifice prin prisma temperaturilor mai înalte înregistrate. Această vulnerabilitate este cauzată în particular de importanța socio-economică a agriculturii, în condițiile în care jumătate din populația țării locuiește în zonele rurale, iar circa o treime din forța de muncă este angajată în agricultură.

Politica internă și externă a țării a fost marcată de un avânt european pe exterior și de mimarea reformelor pe interior, iar perioada analizată s-a remarcat prin schimbări semnificative pe scena politică, caracterizate prin diminuarea ponderii forțelor pro-europene și consolidarea pozițiilor partidelor pro-ruse și a vectorului pro-euroasiatic în spațiul public și politic. „Din nefericire, a fost subminată grav agenda integrării europene, din cauza coruperii și „capturării” instituțiilor de stat și din cauza instabilității politice, problemă care a fost amplificată și de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în regiune și de degradarea situației din Ucraina”, a menționat Denis Cenușă – expertul asociat al Expert-Grup. Pentru a minimiza impactul acestor riscuri, societatea civilă, împreună cu partenerii de dezvoltare trebuie să pună mai multe presiuni asupra guvernării în vederea democratizării partidelor politice, consolidării instituțiilor democratice și a vectorului european, contracarării propagandei rusești, și dezvoltării unui dialog strategic cu Ucraina.