Interlic.md

Ministerul Economiei nu blochează reforma Serviciului Fiscal de Stat, ci are obiecții față de Proiectul de lege elaborat de această instituție cu privire la noua sa structură, care a fost înaintat ministerelor spre avizare.
 
Principala obiecție a Ministerului Economiei față de acest proiect de lege se referă la conceptul de atribuire de către organul fiscal a funcţiilor de urmărire penală a infracţiunilor economico-financiare. Conform legislației în vigoare, aceste funcţii trebuie să fie îndeplinite în continuare de organele de urmărire penale cum sunt Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura. În opinia noastră, transferul acestor funcţii către organele fiscale va provoca riscuri de distorsionare a procedurilor existente, precum şi riscuri de apariţie a abuzurilor din partea funcţionarilor ce activează în sistemului fiscal.
 
Pentru evitarea riscurilor de coruptibilitate/integritate, legislația delimitează expres atribuţiile organelor fiscale şi a celor de urmărire penală, stipulând că organele fiscale sesizează organele de urmărire penală în legătură cu constatările efectuate şi care ar putea întruni elementele unei infracţiuni, în condiţiile prevăzute de legea penală. Astfel, Ministerul Economiei optează pentru menținerea acestestor prevederi.
 
Rolul şi funcţiile de bază ale Serviciului Fiscal urmează a se rezuma la administrarea fiscală, colectarea impozitelor şi taxelor cu caracter fiscal, fără a exercita urmărirea penală. Considerăm că, lista entităţilor abilitate cu funcţia de urmărire penală la moment este suficientă pentru asigurarea derulării coerente a acestei activităţi, inclusiv pentru infracţiunile economice. Conform prevederilor art. 253 alin.(3) al Codului de procedură penală „Ofiţerii de urmărire penală sînt independenţi, se supun legii şi indicaţiilor scrise ale conducătorului organului de urmărire penală şi ale procurorului.” Astfel, atribuirea angajaților Serviciului Fiscal statutului de ofiţer de urmărire penală vine în contradicție nu doar cu rolul şi sarcina unui funcţionar public, dar şi va institui o procedură specială, complicată şi anevoioasă de colaborare dintre aceștia şi corpul de funcţionari publici angajaţi ai Serviciului. Mai mult, în virtutea normelor citate, aceste persoane nu se vor supune direct șefului instituției, ceea ce poate constitui un impediment în derularea activităţilor de bază ale Serviciului.
 
Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, la momentul elaborării şi adoptării Codului de procedură penală, acesta a fost supus examinării şi avizării diferitor entităţi internaţionale, inclusiv experţilor Consiliului Europei, care s-au pronunțat asupra numărului de entităţi publice, cărora li s-a atribuit prin lege, statutul de organ de urmărire penală, şi care vor asigura pe deplin derularea unei proceduri de urmărire penală adecvate şi eficiente. Însă prin intermediul proiectului se doreşte instituirea unui precedent periculos, care poate fi invocat ulterior şi de alte entităţi de interes public, care vor considera oportună acordarea, către colaboratorii acestora, a statutului de astfel de ofițeri.
 
În opinia Ministerului Economiei este necesar ca Serviciul Fiscal să-şi realizeze funcţiile sale de bază, fără a avea statut de participant la raporturile de urmărire penală și să se axeze mai mult pe îmbunătățirea relației cu operatorii economici.