Interlic.md

Economia națională s-a ciocnit în acest an cu mai multe provocări, ceea ce a avut și repercusiuni negative asupra finanțelor publice. Au fost afectate veniturile bugetare, în mare parte datorită diminuării peste prognozele inițiale a importurilor, înghețării asistenței externe și creșterii costului de emitere a Valorilor Mobiliare de Stat. Diminuarea surselor de venituri a influențat negativ și executarea cheltuielilor, care a fost la un nivel mai mic decât în anii precedenți. Concluziile aparțin unei analize efectuate de Expert-Grup, autor Iurie Morcotîlo și finanțat de fundația Soros Moldova.

Cu toate că contextul economic a fost unul nefavorabil, veniturile la Bugetul Public Național (BPN) au îndeplinit planul de încasări pentru primele 9 luni în proporție de 98,5%, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât în 2014. În același timp, situația este net favorabilă comparativ cu anul 2009, când procentajul de executare a fost de doar 85,5%.  Veriga slabă în ceea ce privește încasările sunt veniturile din TVA, a căror încasări a scăzut cu 1,15%, sau peste 1,18 miliarde de lei în valori absolute. Scăderea a fost cauzată de micșorarea pronunțată a importurilor în Republica Moldova.

La capitolul de cheltuieli, ajustările principale au fost făcute mai mult din contul celor adresate sferei economice(agricultură, industrie, transporturi etc.), pentru a le menține cele din sfera socială (educație, sănătate, cultură etc.). În primul caz cheltuielile s-au redus cu -9,2 % (-773,1 mil. lei) față de numai -1,4% (-463,5 mil. lei) în al doilea caz.  Cele mai drastice micșorări s-au făcut la grupele funcționale transporturi, gospodăria drumurilor, comunicațiile și informatica (-507,6 mil. lei), la complexul pentru combustibil și energie (-395,4 mil. lei), precum și la ocrotirea sănătății (-268,0 mil. lei).

De asemenea, capacitățile de finanțare a bugetului au fost afectate și de posibilitățile reduse ale Ministerului Finanțelor de a finanța deficitul bugetar. La acest capitol, principalul impediment îl constituie creșterea costului de emitere al Valorilor Mobiliare de Stat (instrument de împrumut al Guvernului pe piața internă), ca rezultat al înăspririi politicii monetare de către BNM.

În general, politica fiscal-bugetară din Republica Moldova nu a făcut în ultimii ani progrese la capitolul de atenuare a ciclurilor economice. Dimpotrivă, cheltuielile, în special cele capitale au o tendință pronunțată să se majoreze esențial în anii cu creștere economică solidă, dar să se diminueze în anii cu decelerare economică. Rectificare bugetară din acest an se încadrează perfect în această tendință. În plus, spațiul de manevră al Ministerului Finanțelor de a promova o politică contra-ciclică a fost diminuată în acest an, din cauza unor constrângeri de menținere sau mărire a deficitului bugetar.

Iurie Morcotîlo, autorul analizei, a declarat că „finanțele publice nu vor fi în stare critică la final de an, luând în considerare toți factorii care au influențat executarea BPN. Principalele riscuri, însă, țin de proiectarea și executarea BPN pe anul 2016. În primul rând este vorba de condiționalitatea semnării unui acord cu FMI, iar în al doilea rând, despre modul în care se va rezolva transformarea garanțiilor emise de BNM în datorie publică și la ce cost va fi făcut acest lucru. Acest fapt va fi crucial pentru sustenabilitatea finanțelor publice în anii viitori”, a conchis Iurie Morcotîlo.