Interlic.md

În data de 10 decembrie, IDIS ”Viitorul” a organizat dezbaterea publică „Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM şi UE: importanţă, angajamente şi perspective de dezvoltare pentru Republica Moldova”, în cadrul căreia a fost lansat studiul „ZLSAC dintre RM şi UE la un an de la semnare” elaborat de expertul economic, Ion Tornea.

Autorul a abordat relațiile dintre RM și UE; progresele și restanțele în adaptarea economiei moldovenești la ZLSAC; aranjamentele instituționale pentru implementarea ZLSAC; evoluția comerțului dintre UE și RM; valorificarea contingentelor tarifare la importul UE; volumul de producție „interzis” în Rusia reorientat către UE etc.

”Din păcate, în societate se discută mai mult despre lupta politică și mai puțin discutăm despre implementarea reformelor, în special cele din domeniul economic și justiție. Noi considerăm că asemenea evenimente importante sunt necesare să fie pe agenda zilei, să fie discutate și să venim cu soluții pentru a ne apropia de standardele europene”, a precizat Liubomir Chiriac, directorul executiv al IDIS ”Viitorul”.

Carolina Ungureanu, managerul proiectului, a explicat importanța activităților desfășurate, menționând că ”în cadrul acestui proiect ne propunem să informăm și să familiarizăm societatea civilă și nu doar, privind acțiunile RM în procesul de integrare europeană. Prin studiile lansate și mesele rotunde organizate, ne propunem să informăm actorii interesați ce înseamnă cooperarea cu UE, ce înseamnă Acordul de Asociere și care sunt prevederile și beneficiile Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Totodată, monitorizăm și evaluăm cum sunt implementate reformele și directivele europene”.

Potrivit studiului, în pofida unui program ambiţios de  reforme, Moldova a realizat până în prezent doar un  progres modest în  procesul de  modernizarea pro-europeană a ţării. Conform Raportului de ţară din  cadrul Programului European de Vecinătate (pentru anul 2014), Moldova a progresat în  domeniul standardizării şi securităţii alimentare, alinierii la legislaţia sanitară şi fitosanitară europeană, precum şi în întărirea capacităţii administrative de gestionare a riscurilor de securitate alimentară.

”Prin acest studiu, am urmărit să aflăm în ce măsură au reușit agenții economici din R. Moldova să beneficieze de prevederile ZLSAC. Cuvântul cheie, în acest context, este competitivitatea. Astfel, putem determina în ce măsură vom reuși să valorificăm oportunitățile ZLSAC. Un prim indiciu ar fi poziția noastră în clasamentele internaționale, unde figurăm pe loc 84 la capitolul competitivitate, cu probleme precum corupție, instabilitate economică și politică, forță de muncă necalificată, accesul la finanțare etc. Inovațiile, eficiența instituțională, dezvoltarea pieței financiare sunt alte elemente cu scoruri mici. Un alt indiciu este comerțul cu bunuri cu partenerii externi. Cele mai competitive produse sunt, la moment, produsele vegetale, grăsimi și uleiuri vegetale, articole de încălțăminte, mobilă, articole din materiale textile. Acestea sunt singurele care fac față cerințelor europene”, a precizat autorul studiului, Ion Tornea.

Anul trecut, care a cuprins inclusiv perioada de intrare provizorie în vigoare a ZLSAC (începând cu 1 septembrie 2014), exporturile  moldoveneşti către UE  au  crescut mult mai dinamic (cu  20%, sau cu 197 mil.  €), în timp ce  importurile din  UE  au  crescut doar cu  3%  (sau cu  70  mil.  €).  Cel  mai mult au  crescut exporturile moldoveneşti de produse agricole (cu  31%). Totuşi, ar fi greşit să  afirmăm că toate produsele agricole ar fi competitive pe piaţa UE. 98% din creşterea exporturilor acestei categorii în 2014 s-a bazat doar pe două produse: porumbul şi uleiul din floarea soarelui.

Produsele agro-alimenatre, cu o pondere de doar 35% din totalul exporturilor în UE, au avut în anul 2014, contribuția cea mai mare le creșterea exporturilor totale ale țării de 57 p.p. În schimb produsele industriale, deşi deţin aproape 65% din totalul exporturilor moldoveneşti în UE, au  contribuit anul trecut doar cu  43  p.p. la creşterea exporturilor totale, sau cu  1/3  mai puţin decât produsele agro-alimentare, ceea ce  reprezintă un  indiciu indirect al competitivităţii mai reduse a  produselor industriale pe piaţa UE.

Potrivit expertului, fără încurajarea şi sporirea investiţiilor străine directe în economia moldovenească va fi foarte greu sau imposibil într-o perioadă rezonabilă de a ridica competitivitatea produselor autohtone la nivelul celor din  UE.

La nivel sectorial, rămâne foarte mult de făcut în privinţa armonizării şi implementării reglementărilor solicitate.