Interlic.md

Republica Moldova se clasează pe poziţia 107 din 188 de ţări şi teritorii, conform Indicelui Dezvoltării Umane (IDU). Raportul privind dezvoltarea umană pentru 2015, lansat astăzi la o ceremonie din Etiopia, cere guvernelor să acţioneze acum pentru a asigura că nimeni nu este lăsat în urmă pe piaţa forţei de muncă, care este în schimbare rapidă.

Raportul, intitulat „Muncă pentru dezvoltarea umană” cere locuri de lucru echitabile şi decente pentru toţi. În acest sens, raportul încurajează guvernele să privească dincolo de locurile de lucru şi să examineze multiplele tipuri de activitate – precum îngrijirea neremunerată, munca voluntară sau creativă – care sunt importante pentru dezvoltarea umană. Raportul sugerează că doar cu ajutorul unei viziuni largi, pot fi valorificate  beneficiile muncii pentru dezvoltare durabilă.

Valoarea IDU al Moldovei pentru 2014 constituie 0,693, care plasează ţara în categoria de dezvoltare umană medie, pe locul 107 din 188 de ţări şi teritorii. În perioada 1990 – 2014, valoarea IDU al Moldovei a crescut cu 6,3%.

Din Europa şi Asia Centrală, ţările care sunt aproape de Moldova în clasificarea IDU pentru 2014 şi, într-o oarecare măsură, în mărimea populaţiei, sunt Turkmenistan şi Uzbekistan, care sunt pe locul 109 şi respectiv 114, conform IDU.

În perioada 1980 – 2014, speranţa de viaţă la naştere în Moldova a crescut cu 6,6 ani, durata medie de şcolarizare a crescut cu 4,8 ani, iar durata scontată de şcolarizare au scăzut cu 0,1 ani. Venitul naţional brut pe cap de locuitor a scăzut cu 20,8% în perioada 1990 – 2014.

„Guvernul Republicii Moldova trebuie să demonstreze voinţă politică şi să accelereze implementarea agendei de reforme. Promovarea politicilor active privind piaţa forţei de muncă, potrivirea cererii şi ofertei de forţă calificată de muncă şi crearea unui mediu propice de afaceri sunt precondiţii cheie pentru promovarea dezvoltării durabile şi sporirea securităţii şi rezilienţei naţionale”, a declarat Dafina Gercheva, Coordonatoare rezidentă ONU şi Reprezentant rezidentă a PNUD.

Aceste iniţiative sunt ajustate la ţintele stipulate în Agenda Dezvoltării Durabile, în care locurile decente de muncă şi creşterea economică sunt obiectivele prioritare. De fapt, locurile decente de muncă au fost menţionate de populaţia din Moldova în cadrul consultărilor naţionale post-2015 drept cea mai înaltă aspiraţie a lor de dezvoltare şi îmbunătăţire a condiţiilor de trai.

Tendinţele şomajului în rândul tinerilor sunt îngrijorătoare, iar tinerii din Moldova tind să migreze pentru studii şi locuri de muncă peste hotare. Aproximativ 20-25% din migranţii plecaţi în căutarea unui loc de muncă sunt tineri. Acest lucru este cauzat de lipsa locurilor relevante de muncă, salariile mici şi lipsa motivaţiilor de angajare pe cont propriu pe piaţa locală. Actorii publici şi privaţi trebuie să se gândească şi să acţioneze împreună pentru dezvoltarea competenţelor de relaţionare cu tinerii, pentru ca aceştia să-şi creeze şi să-şi urmeze propria lor cale în carieră. În plus, programele de stagiere pentru tineri s-au dovedit a fi nişte instrumente foarte reuşite şi utile pentru accelerarea angajării relevante a tinerilor în câmpul muncii.
 
În acelaşi timp, progresul uman a fost neuniform, deprivarea umană continuă să fie răspândită pe larg, iar o mare parte din potenţialul uman rămâne neutilizat. În Moldova, 69% din populaţia urbană are acces la apă potabilă sigură, comparativ cu doar o pătrime din populaţia rurală. Raportul precizează că diferenţele rurale/urbane în ceea ce priveşte accesul la serviciile sociale de bază sunt acute în Moldova.
 
Raportul Dezvoltării Umane măsoară şi datele dezagregate pe sexe pentru a calcula Indicele Dezvoltării Genurilor (IDG). Pentru Moldova, valoarea feminină din 2014 constituie 0,694 comparativ cu 0,692 pentru masculin, ceea ce rezultă într-o valoare a IDG de 1,003. Cât priveşte inegalitatea de gen, Moldova este pe locul 50 din 155 de ţări conform indicelui din 2014. Fiecare al cincilea deputat este femeie iar 93,6% din femeile adulte au atins cel puţin nivelul secundar de studii. Participarea femeilor pe piaţa forţei de muncă reprezintă 37,6%, comparativ cu 44,2% pentru bărbaţi.
 
Raportul cere ţărilor să îmbunătăţească viaţa femeilor prin asigurarea unei remunerări egale, acordarea unui concediu parental decent şi eliminarea hărţuirii şi normelor sociale, care exclud atâtea femei din activitatea remunerată. De asemenea, raportul solicită o repartizare mai echitabilă a activităţii de îngrijire.