Omul de afaceri Ion Sturza, ex-premier al Republicii Moldova, este candidatul desemnat de președintele Nicolae Timofti la funcția de prim ministru.
Anunțul a fost făcut de președintele Timofti. Sturza are la dispoziție două săptămâni pentru a prezenta componența nominală a guvernului şi programul de activitate al noului guvern.
Discuţiile de astăzi, pe care şeful statului le-a avut cu reprezentanții PLDM, PD, PL și grupul Leancă, s-au încheiat fără a se ajunge la un compromis asupra candidaturii viitorului premier. Aşa cum a promis anterior, şeful statului a nominalizat candidatul la funcţia de premier fără a exista o majoritate parlamentară care să-şi asume învestirea viitorului guvern.
Candidatul desemnat a declarat că marţi dimineaţă vor începe consultările cu partidele parlamentare, pentru crearea guvernului. El a promis că viitorul guvern va fi format din oameni integri. „În acest moment destul de complicat voi încerca să lansez discuţii cu partidele din Parlament şi nu doar cu cele din fosta alianţă de guvernare. Viitorul guvern va fi format din persoane care nu au expunere directă politică, din patrioţi, integri şi profesionişti. Una dintre primele condiţii va fi semnarea unui cod de integritate care va aduce alţi oameni în guvern”, a menţionat Sturza. „Mizez pe un dialog constructiv şi consider că unica soluţie de a avea succes este suportul cetăţenilor. Un dialog transparent cu partidele ne va da o poziţie solidă la negocieri”, a adăugat Sturza. „Deseori sunt întrebat unde este patria mea. Sigur că este Republica Moldova. Când comandatul suprem m-a chemat la datorie, am spus – Da!”, a menţionat Sturza.
Totul debutase în ziua în care şeful statului Nicolae Timofti urma să nominalizeze candidatul pentru funcţia de prim-ministru cu o lovitură de teatru.
Noaptea, la ora 3.00, finanţatorul PD Vlad Plahotniuc, a anunţat pe pagina sa de Facebook că revine în Partidul Democrat, după ce renunţase la calitatea de membru al acestuia, pentru a proteja partidul de scandalurile în care apărea numele său. „Voi participa în mod direct la formarea majorității parlamentare care să asigure o guvernare stabilă și care sper să reușească să cumuleze inclusiv voturile necesare pentru alegerea președintelui țării în luna martie, anul viitor”, a scris Plahotniuc. Potrivit lui, acum Republica Moldova are nevoie de o „terapie de șoc”, iar scopul său și al PD este să participe la crearea unei majorități care să asigure un suport politic consistent pentru realizarea acestei terapii de șoc.
Sfârşitul comunismului?
La mai puţin de şase ore de la postarea lui Plahotniuc pe reţeaua de socializare, 14 deputaţi comunişti (din totalul de 21) s-au afişat la o conferinţă de presă la care au anunţat despre ruperea de PCRM-ul lui Vladimir Voronin şi crearea platformei parlamentare social-democratice „Pentru Moldova”. Aceştia îşi propun să contribuie la „depăşirea crizei sociale, economice şi politice” în care se află Republica Moldova.
După scindarea PCRM, presa de la Chişinău scrie că se prefigurează o majoritate care, matematic, ar putea învesti un nou guvern. Împreună, PD (20 mandate) + 14 fugari de la PCRM + PL (13 mandate) + 4 deputaţi neafiliaţi, inclusiv 3 din „grupul Leancă” ar avea 51 de voturi (din totalul de 101) – exact minimul necesar pentru învestirea noului guvern. Nu se ştie, însă, deocamdată, dacă cei trei deputaţi din „grupul Leancă” ar vota într-o astfel de configuraţie politică. Iulian Groza, unul din activiştii Partidului Popular European, condus de Iurie Leancă, a îndemnat internauţii să nu grăbească evenimentele. El susţine că „suntem în situația unei ecuații cu mai multe necunoscute” și, respectiv, le sugerează să nu se grăbească să sumeze elementele pentru a obţine 51 de potenţiale voturi pentru guvern.
Mihai Ghimpu: „Nu fac coaliție cu ei, indiferent unde sunt”
La rândul său, liderul PL, Mihai Ghimpu, care anterior a declarat că nu va vota în nici un caz un guvern împreună cu comuniştii, a declarat luni că PL nu va face coaliţie nici cu cei 14 deputați care au părăsit luni PCRM-ul. „Comuniştii rămân comuniști. Nu fac coaliție cu ei, indiferent unde sunt”, a menţionat Ghimpu.
Pe de altă parte nu este clar deocamdată cum vor proceda ceilalţi 7 deputaţi comunişti rămaşi cu Vladimir Voronin. Există voci la Chişinău care spun că, de fapt, acum nu ar fi vorba de o scindare a PCRM, ci de „delegarea” celor 14 deputaţi pentru învestirea unui guvern aşa cum şi-l doreşte finanţatorul PD, Vlad Plahotniuc, pentru ca în primăvara anului 2016 (când Parlamentul va trebui să aleagă un nou preşedinte) PD şi PCRM să devină un tot întreg şi, împreună cu alţi „sateliţi” din Parlament să aleagă şeful statului (pentru aceasta fiind necesare 61 de voturi).
Transfugii comunişti, împreună cu PD = 34 mandate – „nucleul” noii majorităţi
Ideea unei înţelegeri între Vlad Plahotniuc şi PCRM este susţinută de socialişti şi liberal-democraţi. „Să ne întrebăm: Oare nu e un truc? Oare nu există acceptul lui Voronin pentru această separare, pentru a oferi indirect voturi noului guvern? Vom vedea cum și cu cine vor vota ei”, a declarat liderul socialiştilor Igor Dodon. „Nu este exclus (ca plecarea celor 14 comunişti) să fie o mutare internă a comuniștilor. Dacă este aşa, ei se vor baza și pe celelalte 7 voturi ale PCRM, deoarece aşa cum se prefigurează acum, ar fi o majoritate foarte fragilă”, a menţionat, la rândul său, deputatul liberal-democrat, Tudor Deliu.
Liderul PD, Marian Lupu, a încercat să clarifice această situaţie în cadrul unei conferinţe de presă. El a anunţat despre iniţiativa PD de creare a „platformei social-democrate în Parlament”, adăugând că „o primă întâlnire tehnică în acest sens (cu deputaţii desprinşi de PCRM) va avea loc chiar luni seara, delegaţia PD urmând a fi condusă de Vlad Plahotniuc”. Lupu a salutat decizia celor 14 deputaţi de a părăsi PCRM. El a menţionat că în mai puţin de o săptămână, în Parlament, va apărea „o forţă politică de 34 de mandate, care va fi nucleul noii majorităţi, capabile să promoveze reforme şi să contribuie la modernizarea ţării”.
Până acum, PD, PLDM, PL şi neafiliaţii au negociat crearea unei majorităţi. PD şi PLDM nu s-au putut, însă, înţelege cine trebuie să propună candidatura viitorului premier. Preşedintele Timofti spunea săptămâna trecută că PD i l-ar fi propus pe Vlad Plahotniuc şi denunţa, la o întâlnire cu ambasadorii europeni, presiuni în vederea semnării decretului cu nominalizarea lui Plahotniuc.
Politică/puşcărie moldovenească
Vineri, 18 decembrie, liderul PLDM, Vlad Filat, aflat în arest, a fost mutat din puşcărie în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie, unde condiţiile de detenţie sunt mult mai bune. După ce, însă, liberal-democraţii au anunţat public că „nici un deputat PLDM nu va vota pentru ca Vlad Plahotniuc să devină prim-ministru”, Vlad Filat a fost mutat aproape imediat înapoi în puşcărie.
Luni, 21 decembrie, după întâlnirea pe care o va avea cu liderii partidelor pretins pro-europene din Parlament, preşedintele Timofti va nominaliza candidatul pentru funcţia de prim-ministru. El a promis că va face asta indiferent dacă va exista sau nu o majoritate care să-şi asume învestirea viitorului guvern. Iar liderul PD, Marian Lupu, a spus că la întâlnirea cu preşedintele va vorbi şi despre suportul pe care l-ar putea oferi grupul celor 14 deputaţi plecaţi din PCRM atât la etapa de formare a unui guvern, cat şi de alegere a şefului statului.
