Interlic.md

IDIS ”Viitorul” a prezentat luni, 21 decembrie, un nou număr al Economic Outlook - o analiză economică care face bilanțul anului 2015 și oferă prognoze și recomandări pentru anul următor. Experții IDIS au reflectat situația din sectorul financiar-bancar; sectorul energetic și implicațiile majorării tarifelor din sector; evoluția prețurilor; evoluția producției agricole; sectorul industriei, serviciilor, investiţiile; evoluția comerțului exterior; situația de criză din regiunea transnistreană.

”Am încercat împreună cu colegii de la IDIS să facem un top 5 al realizărilor și eșecurilor economiei R. Moldova pentru 2015. Acest exercițiu a fost o provocare pentru noi pentru că nu am găsit vreo realizare. În schimb, la eșecuri avem o listă întreagă, printre care: Devalizarea celor trei bănci, furtul din sistemul bancar; Criza din sistem financiar bancar; Implementarea defectuoasă a Acordului de Asociere cu UE; Sistarea finanțării externe a RM; Intrarea mai multor sectoare economice în recesiune”, a precizat Viorel Chivriga, șeful Departamentului Economic al IDIS ”Viitorul”.

Potrivit autorilor, criza economică a prins teren în mai multe sectoare ale economiei R. Moldova. În semestrul III al anului curent, Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o reducere în termeni reali – cu 3,7% faţă de trimestrul III 2014.

Scăderea masei monetare a continuat pe întreg anul 2015 sub presiunea politicii BNM și a crizei economice pronunțate. Astfel, toate componentele masei monetare au înregistrat reduceri. Acest indicator arată diminuarea reală a circuitelor economice în economia națională.

Producţia globală agricolă, în ianuarie-septembrie 2015, a marcat o reducere cu 11,8% faţă de perioada respectivă a anului 2014. Eşecuri clare ale anului curent sunt și declinul pronunţat înregistrat în sectorul vegetal, campania agricolă de toamnă, defectuoasă, carențele și fraudele din sistemul de subvenţionare în agricultură, accesul anevoios pe pieţele de desfacere pentru produsele agricole, nevalorificarea majorităţii contingentelor tarifare în comerțul cu UE, obţinute în baza DCFTA, restanţele în implementarea documentelor de politici agricole, promovarea insuficientă a companiilor agricole moldoveneşti pe pieţele externe.

Industria şi-a redus din turaţii în a doua parte a anului. După o creştere de 5,9% în prima jumătate a anului, în iulie – octombrie, ritmul de creştere a încetinit până la cca. 0,3%, astfel că pentru întreaga perioadă ianuarie-octombrie 2015 s-a consemnat o creştere de 3,5%. Deja în lunile august, septembrie şi octombrie, evoluţiile au fost negative (respectiv: -5,8%, -3,2% şi 0,6% față de anul precedent). Tendinţa regresivă se menţine deja de trei luni, astfel că putem deja vorbi cu certitudine despre intrarea industriei în recesiune.

În anul curent, comerțul internațional al R. Moldova s-a prăbușit, totalizând valori inferioare celor înregistrate în anii 2011-2014. În ianuarie-octombrie 2015, volumul comerțului internațional al Moldovei a înregistrat 4935.9 milioane USD, ceea ce reprezintă 78,38% din valoarea înregistrată în anul 2014. Este o tendință similară cu cele observate în statele CSI. Majoritatea problemelor din comerţul exterior au o legătură directă cu problemele existente în politicile de promovare a exporturilor şi în cele din economia naţională, acumulate preponderent în sistemul financiar-bancar, industrie şi agricultură.

În sectorul pieței gazelor naturale, tarifele au fost majorate fără includerea devierilor financiare, iar o parte semnificativă a majorării (circa 5%) s-a datorat ”amendamentului lui Furdui”. La fel, livrările de gaze naturale prin gazoductul Iași-Ungheni, au reprezentat o cotă nesemnificativă (circa 0,1%) din volumul de gaze consumat.

Efectele fenomenelor de la sfârșitul anului 2014 s-au resimțit pe parcursul anului 2015. Situația instabilă în regiune, situația politică instabilă din țară, deprecierea leului, au influențat masiv evoluția prețurilor din acest an. Anul acesta deja suntem martorii unei inflații de 2 cifre, în condiția în care veniturile reale ale populației scad (Indicele câștigului salarial real în sept. 2015/ sept 2014 este de 97,7%). Coșul de consum în așa condiții se va altera și puterea de cumpărare a consumatorului este în scădere.

Veniturile bugetului public național s-au redus cu 1 126,0 mil. lei, cheltuielile - cu 1 642,8 mil. lei, iar deficitul - cu 516,8 mil. lei. Ca pondere în PIB, acești parametri constituie - 37,0%, 40,4% și 3,4%. Principalii factori care determină diminuarea părții de venituri ale bugetului sunt: încasările reduse la TVA și alte plăți legate de scăderea masivă a comerțului exterior (cu cca 16%), reducerea importurilor cu mult peste valoarea prognozată la elaborarea bugetului (cu cca 24%), sistarea asistenței financiare externe, inclusiv suspendarea temporară a suportului bugetar din partea Comisiei Europene, criza din sistemul financiar-bancar și politica monetară austeră.

În anul 2015, economia regiunii Transnistrene s-a aflat sub influența unui spectru larg de factori interni și externi. Efectele negative generate de criza din Ucraina, Federația Rusă și Moldova au fost amplificate de creșterea tarifelor interne și a inflației la produsele alimentare, pe fundalul consolidării fenomenelor de deflație în sectorul real, cât și a riscului iminent ca companiile transnistrene să își piardă competitivitatea pe piețele UE din cauza incertitudinii participării Tiraspolului în cadrul DCFTA. Acești factori au dus la reducerea activităților de afaceri și scăderea consumului în regiune, reducerea exportului și importului, creșterea migrației forței de muncă urmată de reducerea transferurilor externe, scăderea consumului intern și consolidarea dependenței regiunii de finanțarea externă.