Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat marți, 22 decembrie 2015, studiul „Măsurarea percepției consumatorilor de media din Republica Moldova asupra știrilor social-politice”. În cadrul studiului, experții Tamara Cărăuș (R. Moldova) și Ivan Godarsky (Slovacia) au analizat care sunt sursele media preferate de cetățenii din R. Moldova, percepția nivelului de informare și manipulare, precum și preferințele privind mass-media locală versus mass-media străină.
Potrivit rezultatelor studiului, televiziunea este cea mai importantă sursă de știri socio-politice pentru 67% din respondenți, fiind și cea mai de încredere sursă pentru 68% din consumatorii media. Pe locul doi se situează media online cu 26%, urmată de radio cu 5%. Totodată, 22% dintre cei chestionați au încredere în media online, radio bucurându-se de o încredere mai mică - de numai 4%.
62% din respondenți au declarat că sunt familiarizați cu termenul de „manipulare” și îl percep ca fiind ceva rău. Ei au definit diferența dintre manipulare și propagandă ca o chestiune de grad și intensitate, ultima fiind percepută ca o încercare mai intensă de a influența publicul. Totodată, doar 4% din respondenți se consideră a fi manipulați de mass-media, în condițiile în care 70 la sută au răspuns că presa manipulează. Oamenii susțin că la propagandă și manipulare recurge de cele mai multe ori mass-media din Republica Moldova (77%), urmată de presa din Federația Rusă (60%), România (50%) și Ucraina (48%).
Potrivit experților, rezultatele sondajului relevă un mesaj contradictoriu, mass-media rusească fiind considerată cea mai de încredere, dar, în același timp, evaluată ca având probleme profesionale și clasată pe locul doi în ceea ce privește manipularea.
De asemenea, consumatorii de media au perceput diferențe în instrumentele de propagandă folosite de presa rusă și cea americană. Respondenții consideră că presa din SUA folosește instrumentele de propagandă la fel de des ca Rusia, doar că mai puțin agresiv.
Rezultatele studiului mai arată că vorbitorii de limbă rusă iau mai întâi în considerare limba în care sunt difuzate informațiile, în timp ce pentru vorbitorii de limbă română criteriul lingvistic nu este determinant. De asemenea, pentru participanți termenul de mass-media străină are sensuri diferite. Pentru unii, mass-media străină este cea din alte țări, pentru alții - presa care din punct de vedere geografic e mai îndepărtată și reflectă subiectiv realitatea din R. Moldova, iar a treia categorie definește drept „străină” doar mass-media care nu e nici română și nici rusă.
Studiul a fost realizat în baza a două cercetări (sondaj național și focus-grupuri) realizate de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău la comanda CJI.
Studiul a fost elaborat cu suportul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova.
