La ședință s-au prezentat doar 47 din cei 101 de aleși ai poporului, chiar dacă anterior, președintele Parlamentului, Andrian Candu (fruntaș PD), l-a asigurat pe Ion Sturza de corectitudine în ziua votării.
Ședința a fost boicotată de cei 24 de deputați socialiști, de cei 14 transfugi comuniști, de 7 deputați rămași în PCRM, dar și de 9 deputați din partidele pretins „pro-europene”. Este vorba de 6 deputați din PD și trei deputați din PL. De la PD au boicotat ședința deputații Valentina Buliga, Vladimir Andronachi, Constantin Botnari, Eugeniu Nichiforciuc, Elena Bacalu și Corneliu Padnevici. Liberalii care au boicotat ședința sunt Alina Zotea, Artur Gutium și Iurie Dîrda. Astfel, potrivit președintelui Parlamentului, care a citat o hotărâre a Curții Constituționale, „dacă există un boicot, tentativa este considerată eșuată, iar președintele trebuie să propună un nou candidat la funcția de premier”.
Sturza s-a retras, dar prognozează „turbulențe”
Ion Sturza s-a arătat surprins de faptul că deputații nu au reușit să asigure cvorumul necesar și crede că „unora dintre ei le-a fost frică” de discursul pe care urma să-l țină în Legislativ: „Am fost surprins că nu a fost cvorum, pentru că toate mesajele care veneau, inclusiv din partea PD, erau că va fi cvorum. Dar, a fost și o altă opinie, că dacă-i dăm voie lui Sturza să vorbească în Parlament, vom fi distruși mediatic. Multă lume s-a temut de mesajul meu din Parlament. Acum o să am o întâlnire cu președintele, iar după asta, îmi voi continua viața de cetățean”, a menționat Sturza.
Cu două zile înainte de ședința specială a Parlamentului, Sturza declara: „Dacă plutonul mă execută, în spate am un zid de sute de mii de oameni (…)Trenul meu nu are frână. Nu se va opri nici pe 4 și nici pe 29 ianuarie. Voi forma o nouă echipă de guvernare și voi face parte și eu din ea. O vom susține și pe Maia Sandu și platforma X („Demnitate și Adevăr” – n.n.!) și oameni din alte partide. Planul este să reașezăm o nouă clasă politică, o nouă guvernare, să aducem noi tehnologii și formule”, a spus Ion Sturza.
După întâlnirea avută, însă, luni cu șeful statului, Sturza a declarat că se retrage „în viața privată”: „Președintele rămâne să mediteze ce va face mai departe. Deocamdată eu mă retrag în viața privată și voi aștepta să văd ce se va întâmpla în Republica Moldova”, a declarat Sturza, care a prevestit „o perioadă cu turbulențe pentru Moldova”.
La rândul său, Maia Sandu, care și-a anunțat deja decizia de a înființa un nou partid politic, a apreciat că „tertipul la care s-a recurs luni în Parlament se înscrie în „terapia de șoc” (noțiune utilizată de finanțatorul PD, controversatul oligarh Vlad Plahotniuc – n.n.) îndreptată împotriva cetățenilor. „Făptașii scenariului pe care l-am văzut pus azi în Parlament și-au arătat deplinul dispreț, îndeosebi față de oamenii care i-au ales și față de Republica Moldova. Tertipul la care s-a recurs se înscrie în „terapia de șoc” îndreptată, după cum se vede, împotriva tuturor cetățenilor care își doresc să trăiască într-un stat eliberat de corupție și care vor să mai aibă o șansă de viitor aici, acasă”, a scris Maia Sandu pe Facebook.
„Deputații au dat dovadă de iresponsabilitate, lipsă de educație și cultură politică. Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova a fost astăzi in-corpore la ședință”, a spus liberal-democrata Liliana Palihovici.
Lupu îl atacă pe Băsescu
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a menționat în cadrul unei emisiuni la B1 din România că dacă pe 4 ianuarie nu este votat guvernul Sturza, „Vlad Plahotniuc merită să fie evacuat din Republica Moldova”. Potrivit lui, Republica Moldova este în pragul colapsului, iar tergiversarea instalării guvernului este o inconștiență a actualei clase politice.
Luni, după eșuarea ședinței special a Parlamentului, liderul PD Marian Lupu i-a răspuns lui Băsescu: „Asemenea declarații pot fi calificate în mod direct ca ingerințe în afacerile interne ale altui stat, iar pentru unui ex-președinte al României cred că i-ar sta mult mai bine dacă s-ar ocupa de afacerile interne ale statului pe care îl reprezintă”.
Pe de altă parte, Lupu a menționat că până pe 11 ianuarie va fi formată o nouă majoritate parlamentară care va identifica un nou candidat la funcţia de premier: „Ne angajăm într-un proces de negocieri şi prezentarea rezultatului acestor negocieri până luni, 11 ianuarie”, a declarat Lupu.
Liberalii par dispuși să facă parte dintr-o majoritate cu ex-cumuniștii
Iar liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat că eșecul ședinței speciale de luni era previzibil. „Vom încerca să inițiem din nou discuții pentru a forma o majoritate parlamentară”, a precizat liderul PL. „De această dată ne va reuşi. Vom încerca din nou - PL, PD şi „grupul Leancă” - să iniţiem din nou discuţii pentru a forma o majoritate parlamentară. Orice guvern care se formează trebuie să aibă în perioada sa de activitate sprijinul unei majorităţi parlamentare”, a conchis Mihai Ghimpu.
Numai că PL+PD+„grupul Leancă” nu au nici pe departe „o majoritate”. Vicepreședintele PL, primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a spus duminică, pentru RFI, ceea ce nu a îndrăznit Mihai Ghimpu: „Din majoritate ar putea face parte Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal, pe care-l reprezint, grupul fostului premier Iurie Leancă şi nu este exclus să fie, dacă nu vor participa, cel puţin să susţină indirect, cei 14 foşti comunişti”, a spus Chirtoacă.
Anterior Mihai Ghimpu a declarat că nu va face parte niciodată dintr-o majoritate împreună cu comuniștii sau cu ex-comuniștii deoarece, spune el, ”foști comuniști nu există”.
O hotărâre a Curții Constituționale din 29 decembrie îl obligă pe șeful statului, Nicolae Timofti, să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, înaintat de către o majoritate absolută formalizată. Înainte de această decizie, 14 deputați s-au rupt de PCRM și, împreună cu PD, au format „platforma parlamentară social-democrată”. Presa a scris că Vladimir Plahotniuc ar fi candidatul platformei, iar anterior, acesta chiar a făcut presiuni asupra președintelui țării pentru a fi înaintat.
29 ianuarie este termenul limită pentru investirea unui nou guvern. Dacă nu se va reuși, șeful statului este obligat să dizolve Parlamentul și să stabilească data alegerilor parlamentare anticipate. DW-Chișinău
